Franco A., soldaţi ai forţelor speciale din cadrul armatei federale KSK, NSU 2.0 – în spatele fiecărui nume se ascunde un presupus extremist de dreapta sau chiar mai mulţi posibili duşmani ai statului de drept. Oameni care distribuie, în grupuri de chat, poze cu Adolf Hitler, care ascund arme sau planifică atacuri în Germania. Existenţa şi-o câştigă însă lucrând în cadrul armatei, poliţiei, serviciilor secrete, la vamă. Pe scurt: sunt angajaţi în structurile de securitate, care trebuie să asigure protecţia Germaniei.

327 de suspecţi în trei ani

Dacă integritatea este afectată din interior, "atunci situaţia este extrem de periculoasă pentru statul de drept şi democraţie", spune şefa Ministerului Federal de Interne, Nancy Faeser. Alături de preşedintele Oficiului Federal pentru Protecţia Constituţiei (BfV, contra-spionajul german), Thomas Haldenwang, ministra a prezentat la Berlin raportul referitor la extrema dreaptă, "Reichsbürger" ("cetăţeni imperiali" -mişcare ideologică care contestă legitimitatea Republicii Federale Germania) şi "Selbstverwalter" (persoane care se auto-admistrează, contestând legitimitatea structurilor statele actuale germane, inclusiv prin trasarea unor aşa-numite graniţe) în cadrul structurilor de securitate. Analiza a fost iniţiată încă din timpul mandatului predecesorului lui Nancy Faeser la conducerea Ministerului Federal de Interne, conservatorul bavarez Horst Seehofer.

Au fost analizate cazuri înregistrate în perioada iulie 2018 - iunie 2021, în care cei care deservesc statul au oferit motive pentru a se pune la îndoiala loialitatea lor faţă de Constituţie. În cazul a 533 din 860 de persoane bănuielile nu s-au adeverit. Au rămas însă 327 de persoane suspecte sau chiar dovedite că  "au acţionat împotriva ordinii fundamentale libere şi democrate".

"Printre altele, au acces la muniţie"

Thomas Haldenwang caracterizează situaţia printr-un singur cuvânt: "înspăimântător". Oricare duşman al Constituţiei reprezintă "şi o lovitură dată tuturor angajaţilor care respectă prin toate acţiunile lor legea fundamentală". În realitate, imaginea forţelor de securitate din Germania a suferit serios în ultimii ani. Şefa Ministerului de Interne, Nancy Faeser, avertizează şi asupra pericolului potenţial: "au acces la date sensibile, au cunoştinţe speciale şi printre alte şi acces la arme".

Teoria care se referea multă vreme la cazuri individuale este considerată ca fiind depăşită de către social-democrata Faeser. "Nu, ei sunt activi în reţele." E adevărat că nu în cadrul structurilor de securitate, "ci în mediul lor privat". Potrivit informaţiilor actuale, contactele apar în cele mai diferite zone: la demonstraţii, în cadrul antrenamentelor de arte marţiale sau la evenimente muzicale şi ieşiri la restaurante.

(Încă) nu sunt indicii asupra unor reţele supra-regionale

Datele cunoscute până în acest moment atestă că este vorba mai ales despre un fenomen regional. "Nu am putut identifica până acum cazuri în care funcţionarii din Frankfurt să aibă contacte cu colegii din Berlin sau München pentru a urmări ţeluri comune", spune Thomas Haldenwang. Oficialul nu ar exclude însă astfel de situaţii.

Fără îndoială, cele mai multe cazuri identificate au fost de extremism de dreapta, orientat spre violenţe, în proporţie de 53,6 la sută din totalul celor analizate. Aşa numiţii Reichsbürger şi Selbstverwalter, care nu recunosc existenţa Republicii Federale Germania, reprezintă circa 7 procente din cazurile identificate. Şi ceva mai mult de trei la sută dintre cei cercetaţi au legături cu aşa-numita noua dreaptă.

Legături cu AfD

Figura centrală a acestei auto-proclamate scene de intelectuali este publicistul Götz Kubitschek. În cazul lui au fost identificate puncte de legătură cu populiştii de dreapta din cadrul Alternativei pentru Germania (AfD). Partidul este reprezentat în Bundestag dar şi în 15 din cele 16 parlamente de land. Fie că este vorba despre sistemul de învăţământ, despre justiţie sau despre serviciile de securitate, sensibilitatea faţă de extrema dreaptă sau alţi duşmani ai Constituţiei a sporit semnificativ, menţionează Thomas Haldenwang.

Oficialul german crede că şi presa a avut un rol important. Dacă vorbim despre Oficiul pentru Protecţia Constituţiei sau alte instituţii publice, cursuri suplimentare ar putea facilita o şi mai atentă observare a derapajelor. Dacă este nevoie, chiar şi cu sprijin extern, pentru că "ideea eronată că astfel de probleme ar putea fi oarecum rezolvate intern nu mai există", spune Haldenwang.

Nancy Faeser vrea să scape mai repede de extremiştii de dreapta

În urma acuzaţiilor, puţine persoane şi-au pierdut locurile de muncă. Au fost demarate circa 500 de proceduri disciplinare dar numai 60 de persoane au fost date afară din serviciu sau nu au primit posturi de funcţionari publici. Pentru a se debarasa mai repede de duşmanii Constituţiei, Nancy Faeser va propune curând un proiect pentru modifcarea legii federale privind disciplina la locul de muncă. Nu este deloc satisfăcător să constaţi că astfel de proceduri pot dura ani întregi.