1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Muncitorii sezonieri români protestează la Bonn

Vlad Draghicescu
20 mai 2020

Aproximativ 250 de muncitori români care lucrează în agricultură, la cules de sparanghel și căpșuni, protestează de mai multe zile la Bonn pentru că nu și-au primit banii promiși. Mulți dintre ei vor să revină acasă.

Containerele de la Bornheim, în care sunt cazați sezonierii care au protestat la Bonn
Containerele de la Bornheim, în care sunt cazați sezonierii care au protestat la Bonn Imagine: DW/V. Draghicescu

Marți (19.05), lucrătorii sezonieri români, care culeg sparanghel și căpșuni la Bornheim, se pregăteau pentru un nou protest, al treilea, în centrul orașului Bonn, aflat în apropiere. Oamenii și-au strigat nemulțumirile inclusiv în fața Consulatului României la Bonn, fiind convinși că ieșitul în stradă este singurul mijloc pe care îl au la dispoziție pentru a-și primi salariile promise și pentru a obține sprijin în vederea întoarcerii în România. 

În legătură cu acest din urmă aspect, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe de la București, Oana Darie, a declarat, marți seară, într-o intervenție la TVR, că pentru românii care doresc să revină în țară, autoritățile vor pune la dispoziție o cursă aeriană de tip charter. 

5 euro salariu

O tânără din Târgu Mureș a povestit pentru DW că în aprilie, după o lună de muncă, de dimineața până seara, a primit 300 de euro. Situația s-a înrăutățit în luna mai. Deși, potrivit înțelegerilor cu angajatorul, oamenii ar fi trebuit să primească în jur de 3 euro pentru fiecare ladă de căpșuni culese – media zilnică fiind de aproximativ 50 de lăzi – femeia s-ar fi ales cu un salariu total de 5 (cinci) euro!

"Oamenii au datorii, îi așteaptă copiii acasă. Eu am patru copii. Să mă duc fără bani acasă după ce le-am lucrat nemților câmpul? E greu, foarte greu. Noi am venit aici să muncim, suntem oameni serioși", a spus femeia. Lângă ea, un bărbat completează: "Muncă găsim și în altă parte. Au nevoie de muncitori. Însă acum ne vrem banii pentru care am lucrat."

Tot el a relatat că mulți dintre românii de la ferma Ritter au plecat deja la un alt angajator, fără a mai avea speranța că vor primii banii ce li se cuvin. Cu alte cuvinte, oamenii caută să lucreze la alt patron pentru a se asigura că nu se vor întoarce în România cu mâna goală. 

Muncitori sezonieri români la Bornheim Imagine: DW/V. Draghicescu

Mulți dintre muncitorii sezonieri de la Bornheim nu se află pentru prima oară la ferma Ritter. Ei au lucrat și anul trecut aici, dar spun că lucrurile au mers bine și că familia care deținea firma i-a tratat corect. Ritter a intrat însă în insolvență, fiind preluată de un executor judiciar, care până marți (19 mai) nu plătise încă salariile oamenilor. 

Ambasadorul României la Berlin, Emil Hurezeanu, a dat asigurări că toate salariile muncitorilor vor fi plătite. De asemenea, muncitorii vor putea să aleagă dacă pleacă de la ferma intrată în insolvență la un alt angajator sau dacă vor reveni acasă. "Oamenii își vor primi salariile, chiar dacă vor fi plătite de statul german", a subliniat ambasadorul. 

Bani de buzunar?

Potrivit administratorului judiciar al firmei Ritter, Andreas Schulte-Beckhausen, care este citat de ziarul General-Anzeiger din Bonn, cele câteva sute de euro primite până acum de muncitori nu reprezintă decât "avansul". 

Sunt "bani de buzunar", a spus acesta, explicând că lucrătorii primesc cea mai mare parte a salariilor numai la încheierea contractului de muncă. Unii muncitori români îl contrazic pe Schulte-Beckhausen, afirmând că nu au primit niciun ban. 

O altă nemulțumire a muncitorilor se referă la condițiile în care sunt cazați. În containerele în care trăiesc nu există adesea căldură, iar instalațiile sanitare sunt insalubre, spun oamenii. De asemenea, mâncarea ar fi adesea veche. 

Andreas Schulte-Beckhausen susține că instalațiile sanitare ar fi fost deja curățate, fapt ce ar fi fost atestat și de autoritățile din Bornheim. Biroul de Ordine Publică a transmis însă că sâmbătă (16 mai), în timpul unei inspecții, a criticat starea instalațiilor sanitare, solicitând curățarea acestora la intervale regulate, scrie General Anzeiger. 

Totodată, Schulte-Beckhausen a dat asigurări că plecarea muncitorilor români acasă este în curs de organizare, dar nu a putut spune câți lucrători sezonieri vor trebui să plece în urma sistării recoltării sparanghelului. 

El le-a propus persoanelor afectate de această situație să treacă la recoltarea căpșunilor. Chiar și așa, ar fi fost nevoit să renunțe la o parte din personal. Oprirea recoltării căpșunilor nu trebuie însă oprită pentru că vânzările sunt bune, a spus Schulte-Beckhausen.  

Fostului patron i s-a interzis să mai intre pe proprietatea fermei

Schulte-Beckhausen a respins și acuzațiile privind calitatea mâncării oferite lucrătorilor români. "Mâncarea este foarte proaspătă, iar de ea se ocupă o firmă de catering. Am vizitat cantina împreună cu fostul șef Claus Ritter, care s-a declarat încântat de condiții", a spus administratorul pentru sursa amintită. 

Între timp, lui Ritter i-a fost interzis accesul în fermă, după ce ar fi creat "neliniște". În replică, într-un text publicat pe Facebook, familia Ritter a deplâns situația angajaților români. "Unii dintre acești oameni vin anual la noi pentru culegerea sparanghelului de mai bine de 25 de ani. În toți acești ani nu au existat niciodată probleme cu salariile sau în ceea ce privește condițiile de cazare", scrie familia Ritter. 

Claus Ritter, despre care muncitorii români înșiși spun că a tratat corect angajații, a amintit că în trecut mâncarea era preparată în bucătăria fermei. "Exista mâncare proaspătă, bogată în calorii, pentru a hrăni corespunzător oameni ce muncesc foarte mult."

De asemenea, românii aveau la dispoziție apă minerală și plată. Acest serviciu ar fi fost însă desființat de Schulte-Beckhausen, pentru a face economie. În ceea ce privește meniul pus la dispoziție de firma de catering, acesta se potrivește mai bine în sala de mese a unui centru de îngrijire a vârstnicilor, nicidecum într-o cantină pentru oameni ce muncesc pe câmp, a criticat Ritter. 

Schimbări de natură politică

De menționat că, pe fondul neregulilor semnalate și în industria cărnii, cabinetul de la Berlin a hotărât miercuri, 20 mai, îndepărtarea firmelor de subcontractare din această industrie. "Programul de Sănătate și Securitate a Muncii în Industria Cărnii" prevede interzicerea contractelor prin firmele subcontractoare în această industrie. Totodată, începând de anul viitor, cresc amenzile pentru încălcarea reglementărilor privind timpul de lucru.