Ministrul de externe al celui mai mare și cel mai important membru NATO, din punct de vedere militar, susține în mod tradițional conferința de presă de încheiere a reuniunilor Consiliului NATO. Antony Blinken, secretarul de stat american, a făcut același lucru și după reuniunea de la București. Astfel, el își păstrează autoritatea interpretativă asupra a ceea ce a fost cu adevărat important la consultările din România. În timp ce ministrul german de externe, Annalena Baerbock, după o scurtă declarație, se afla deja în drum spre următoarea reuniune, de data aceasta a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) de la Lodz, Polonia, Blinken a prezentat în detaliu cursul Alianței. El a condamnat cu fermitate războiul purtat de Vladimir Putin, omul forte de la Kremlin, care a atacat infrastructura din Ucraina pentru a-i priva pe oameni de mijloacele lor de trai. 

"Putin își îndreaptă focul asupra civililor. Această brutalizare a războiului este barbară", a declarat Blinken la monumentală Casă a Poporului din București, construită la dorința dictatorului Nicolae Ceaușescu în anii 80, și care găzduiește acum Parlamentul României. NATO este mai unită ca niciodată, a spus Blinken. "Strategia lui Putin nu a funcționat până acum și nu va funcționa. Vom dovedi că Putin se înșeală", a spus el. Până în prezent, SUA au furnizat Ucrainei arme în valoare de 19 miliarde de dolari. Toate celelalte 29 de țări NATO au contribuit cu alte 21 de miliarde de dolari, potrivit lui Blinken.

Interesul pentru sistemul Patriot se menține

Prezent la reuniunea de la București, ministrul ucrainean de externe, Dmitri Kuleba, și-a reiterat apelul pentru consolidarea apărării antirachetă în țara sa. "Avem nevoie de Patriot", a spus Kuleba. Rămâne însă neclar dacă SUA sau alți aliați, cum ar fi Germania, ar putea desfășura sisteme de apărare de tip Patriot în Ucraina, care ar trebui să fie operate de soldați NATO, în caz contrar fiind nevoie de luni de pregătire a soldaților ucraineni. Inevitabil, aceasta ar face ca NATO să devină parte direct implicată în război, lucru pe care a încercat să îl evite cu orice preț până acum. 

Nu NATO, ca organizație, este cea care echipează Ucraina, ci statele membre individuale fac acest lucru în mod bilateral. Antony Blinken a lăsat să se înțeleagă că SUA ia în calcul consolidarea apărării antirachetă. "Lucrăm de urgență pentru a repara cât mai mult posibil din infrastructură. În același timp, trebuie să apărăm infrastructura cât mai mult posibil. La acest lucru se gândesc acum planificatorii noștri militari", a spus Blinken. În opinia oficialului american, nu are niciun rost să reconstruiești centrale și linii electrice, care apoi sunt distruse din nou de atacurile rusești. Blinken nu a oferit detalii.

Marți, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că "discuțiile despre sistemul Patriot continuă". La fel de vagă a fost și șefa diplomației germane, Annalena Baerbock. "Sprijinul militar și ajutorul pentru iarnă sunt două fețe ale aceleiași monede. Bineînțeles, suntem în schimburi continue de informații cu Ucraina și cu NATO cu privire la modul în care putem consolida autoapărarea", a declarat Baerbock la București. Însă diplomații NATO nu văd cum ar putea Germania să desfășoare unități Patriot direct în Ucraina, așa cum propune Polonia. NATO ar trebui să își dea aprobarea pentru acest lucru, deoarece sistemele sunt integrate în apărarea aeriană a NATO. În plus, SUA ar avea un cuvânt de spus în această chestiune. În definitiv, America a pus la dispoziția Bundeswehr-ului sistemul Patriot. 

Reorganizarea relațiilor cu China

În cea de-a doua zi a reuniunii din România, NATO nu s-a ocupat doar de Rusia, ci a abordat în premieră, în mod oficial, inclusiv provocările și amenințările reprezentate de China, care se manifestă ca un aliat apropiat al Rusiei. În noul concept strategic al alianței, dictatura comunistă chineză este văzută ca un concurent pe termen lung și rival sistemic. "Nu dorim un conflict cu China. Vrem să evităm conflictele. Nu vrem un război rece", a precizat secretarul american de stat, Antony Blinken. "Nu vrem să decuplăm regiunile economice, dar trebuie să privim în mod clar provocările”. 

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a adăugat că actualul conflict cu Rusia arată cât de periculoasă este dependența de un singur furnizor și de un singur lanț de aprovizionare. Este nevoie de mai multă independență și reziliență, a spus el. "Trebuie să ne recunoaștem dependențele, să ne reducem vulnerabilitatea și să gestionăm riscurile", a cerut Stoltenberg.

Produsele chinezești ar trebui să fie excluse din infrastructura critică din Europa și SUA. Exporturile de tehnologie relevantă pentru securitate către China ar trebui să fie evitate, în conformitate cu considerentele NATO. Cu toate acestea, nu toate cele 30 de state membre se află pe aceeași linie strictă cu principala putere a NATO, SUA. "Există un acord tot mai mare în cadrul NATO și cu Uniunea Europeană", a declarat secretarul de stat american Antony Blinken. Însă este nevoie de China pentru a influența Rusia și pentru a lucra pentru pace în Ucraina, a declarat ministrul italian de externe Antonio Tajani. "China este cel mai bun prieten al Rusiei în acest moment. Când vine vorba de a obține ceva în Rusia, ai nevoie de China. Nu este ușor", a mai spus Tajani pentru Deutsche Welle. Potrivit lui, relațiile economice și piața din China sunt și ele foarte importante. ”Nu este vorba de extinderea NATO în Asia”, a precizat secretarul de stat american Blinken.

Sprijin pentru statele aflate în dificultate

NATO s-a consultat miercuri cu Georgia, Republica Moldova și Bosnia-Herțegovina, trei state care se află sub presiune în diferite moduri din cauza atacului rusesc asupra Ucrainei. NATO dorește să continue cooperarea militară cu Georgia, ale cărei provincii Abhazia și Osetia de Sud sunt ocupate de Rusia. Georgia încearcă să se alăture alianței, lucru care i-a fost promis la o reuniune la nivel înalt tot aici, la București, în 2008. Aprovizionarea cu energie a Moldovei a fost grav afectată de atacurile rusești asupra Ucrainei vecine și urmează să primească ajutor de iarnă din partea țărilor NATO. 

În Bosnia-Herțegovina, țară marcată de instabilitate politică, influența rusă, care se exercită în principal prin intermediul sârbilor bosniaci, trebuie să fie respinsă. "Bosnia-Herțegovina este importantă", a declarat ministrul sloven de externe Tanja Fajon pentru DW la București. "Vrem ca țara să obțină statutul de candidat la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului. Acesta ar fi un semnal politic puternic, cu impact asupra întregii regiuni din Balcanii de Vest. Nu lăsăm nicio țară în urmă în această regiune", spune Tanja Fajon.