Este vorba despre echipamente de iarnă pentru forțele armate, materiale medicale sau sisteme de bruiaj pentru apărare împotriva dronelor. Pe de altă parte, din cauza riscului unei noi escaladări a conflictului cu Rusia, furnizarea de arme letale și muniție de către NATO rămâne în competența fiecărui stat membru. 

Consultările privind sprijinul suplimentar pentru Ucraina vor viza însă şi livrarea de generatoare și transformatoare, ori de tehnologie, know-how și ajutor financiar suplimentar pentru restabilirea aprovizionării cu energie electrică și gaz. 

La inițiativa Germaniei, vor avea loc discuții concrete cu țările NATO și G7 care dispun de expertiza necesară. 

Germania vrea sisteme de apărare Patriot în Polonia

În discursul de săptămâna trecută, susţinut în Bundestag cu ocazia adoptării bugetului federal, șefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, a asigurat Ucraina de sprijinul și solidaritatea guvernului de la Berlin. "Nu vom permite ca strategia de înfometare și înghețare a Rusiei să reușească", a declarat cu acel prilej politiciana ecologistă.

Nu este exclus ca la București să se discute și propunerea germană de a livra Poloniei sisteme de apărare antiaeriană Patriot ale Bundeswehr. Cu toate acestea, guvernul polonez ar prefera să pună sistemele la dispoziţia Ucrainei. Berlinul, pe de altă parte, afirmă că un atare pas necesită în prealabil consultări la nivelul NATO. 

Vineri, la o conferință de presă, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a mulțumit tuturor statelor membre pentru sprijinul acordat Ucrainei. Oficialul a subliniat însă că la reuniunea de la București va cere intensificarea ajutorului. Pe termen lung, statele NATO caută să ajute Ucraina să înlocuiască sistemele de armament din perioada sovietică, aflate încă în uz, cu sisteme occidentale moderne, în conformitate cu standardele NATO. 

Antony Blinken este la Bucureşti

De altfel, modernizarea este considerată o condiție prealabilă pe care Ucraina trebuie să o îndeplinească pentru a deveni membră NATO după încheierea războiului de agresiune rusesc.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi secretarul american de stat, Antony Blinken, se află deja în România, unde poartă consultări cu miniștrii de externe din țările membre despre abordarea NATO în privința războiului din Ucraina şi consolidarea securității în Europa.

Oficialul american a fost primit la Cotroceni de președintele României, Klaus Iohannis. După iscuțiile cu președintele României, Antony Blinken avea programată o întâlnire cu ministrul Bogdan Aurescu la Ministerul Afacerilor Externe.

Preşedintele Iohannis şi secretarul de stat american Blinken au avut un schimb de opinii "substanţial" cu privire la contextul regional complex, marcat de exacerbarea efectelor economice, sociale şi umanitare ale continuării agresiunii Rusiei în Ucraina şi, respectiv, la măsurile luate pentru implementarea deciziilor privind consolidarea posturii de descurajare şi apărare pe Flancul estic al NATO, în special în regiunea Mării Negre, adoptate în timpul Summitului Alianţei de la Madrid, se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, transmite Agerpres.

Miercuri, în cea de-a doua zi a reuniunii de la București, accentul va fi pus pe relațiile cu China și pe relațiile cu țările partenere Bosnia-Herțegovina, Georgia și Moldova. La reuniunea din capitala României va participa şi șefa diplomației germane Annalena Baerbock.

Aderarea Suediei şi Finlandei la NATO

Marți, NATO l-a invitat pe ministrul ucrainean de externe, Dmitri Kuleba, la un dineu de lucru. Miniștrii de externe ai Suediei și Finlandei, în calitate de țări candidate confirmate, vor participa la toate reuniunile NATO în calitate de observatori.

Aderarea celor două ţări nordice este susținută de toți aliații, cu excepția Ungariei și a Turciei, aceasta din urmă solicitând extrădarea unor presupuși teroriști kurzi.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, speră ca extinderea nordică a Alianței să poată fi finalizată cât mai repede posibil.

Reuniunea din capitala României este primul eveniment de asemenea importanţă găzduit de un stat din flancul estic al alianţei, după începerea războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina. Totodată, ea trebuie înțeleasă și ca un semnal pentru Kiev și Moscova.

Amintim că la summitul NATO din 2008 desfăşurat în capitala României, alianța militară a oferit Ucrainei perspectiva aderării.

Totuşi, pe fondul războiului în curs de desfășurare, o aderare rapidă, așa cum și-ar dori guvernul ucrainean, este considerată puțin probabilă în viitorul apropiat. Între altele pentru că alianța occidentală de apărare dorește să evite un conflict direct cu Rusia.

Vom reveni cu amănunte.