Alianța Nord-Atlantică a cerut Moscovei să înceteze incursiunile în spațiul aerian aliat, după ce drone rusești au intrat în Polonia, România și Estonia. NATO ar putea recurge la forță pentru a pune capăt acțiunilor ”escaladante” ale Rusiei, a declarat secretarul general al pactului occidental de securitate, Mark Rutte, într-o intervenție în care a vorbit în numele tuturor celor 32 de state membre.

”Pentru Rusia nu trebuie să existe niciun dubiu: NATO și aliații săi vor folosi, în conformitate cu dreptul internațional, toate mijloacele militare și nemilitare necesare pentru a se apăra și pentru a respinge orice amenințare, din orice direcție”, spune declarația comună a aliaților, care observă că cel mai recent incident, cel din Estonia, face parte dintr-un tipar al acțiunilor Rusiei, care ”escaladează, riscă erori de calcul și pun vieți în pericol”.

Estonia nu este o țintă întâmplătoare

În intervenția publică de la finalul consultărilor de astăzi cu ambasadorii celor 32 de state membre reuniți în Consiliul Nord-Atlantic, cel mai înalt for politic al NATO, secretarul general Rutte a reafirmat angajamentul ”de nezdruncinat” față de apărarea colectivă și a calificat acțiunile Rusiei ca fiind fie intenționate, fie de ”o incompetență evidentă”.

Consiliul a fost convocat, în baza articolului 4 al Tratatului de la Washington, la cererea Estoniei după ce, potrivit autorităților de la Tallin, vineri, trei avioane de luptă rusești au survolat teritoriul țării vreme de 12 minute. Articolul 4 prevede că orice stat membru poate cere convocarea Consiliului Nord-Atlantic în cazul unei amenințări la ”integritatea teritorială, independența politică sau securitatea” sa.

Agresiunea la adresa Estoniei are nu doar o dimensiune militară, de testare a reacției Alianței. Fosta republică sovietică este percepută drept una dintre cele mai vocale adversare ale Moscovei iar desemnarea Kajei Kallas, fostă șefă a guvernului de la Tallin, în fruntea diplomației europene a fost interpretat în unele capitale ca o ”estonizare” a politicii externe a UE.

O treime de populația Estoniei este rusofonă, fapt pe care Kremlinul a încercat în trecut să-l exploateze, ca pretext pentru ingerințe politice și propagandă. Țara a fost victima unuia dintre cele mai mari atacuri cibernetice din istorie atribuit Rusiei: în 2007 au fost blocate instituții guvernamentale, bănci și media.

Ministrul estonian al Apărării, Hanno Pevkur, a atras însă atenția ca NATO să nu transmită în mod public măsurile sale de apărare: ”Vă rog să înțelegeți că astfel de lucruri nu se discută public”. Prin provocările sale, Rusia alimentează deliberat nesiguranța în Occident dar nu ar trebui să fie sigură cum va reacționa NATO, a transmis demnitarul, care a mai precizat că ”flancul estic (al Europei - n. red) trebuie să dispună de capacităţi mai bune de detectare şi de interceptare”.

Santinela Estică, după incursiunile în Polonia și România

În opinia comandantului suprem al forțelor NATO din Europa, Alexus Grynkewich, incidentul din Estonia face parte dintr-un ”tipar mai amplu al comportamentului tot mai iresponsabil al Rusiei” care, însă, nu va descuraja aliații ”de la angajamentul lor de lungă durată de a sprijini Ucraina”.

Consiliul Nord-Atlantic s-a mai reunit la începutul lunii septembrie și în urma încălcării de către 19 drone a spațiului aerian polonez. Tot atunci a fost raportat și survolul unei drone rusești în spațiul aerian al României, care a durat circa 50 de minute, dar autoritățile de la București nu au considerat oportună activarea mecanismelor aliate.

Joi va avea loc la Palatul Cotroceni o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării în care vor fi stabilite noi măsuri în cazul în care spațiul aerian al României va fi penetrat de aeronave sau drone neautorizate.

NATO a anunțat, de curând, o nouă inițiativă pentru întărirea flancului răsăritean aliat, denumită Santinela Estică. Printre altele, în Polonia și România urmează să fie dislocate dispozitive de identificare și doborâre timpurie a dronelor.

Drone la aeroporturile din Copenhaga și Oslo

Incidente de securitate aeriană au fost semnalate, luni seară (22 septembrie 2025), și deasupra a două capitale scandinave. Aeroportul din Copenhaga a fost închis timp de câteva ore, la fel ca și aeroportul din Oslo, Norvegia, după ce ambele au fost survolate de drone.

Șefa guvernului danez, Mette Frederiksen, a numit vorbit despre ”cel mai grav atac asupra infrastructurii critice a Danemarcei”. Deși autoritățile nu au identificat încă un vinovat, amploarea atacului sugerează un ”actor capabil”, astfel că Frederiksen nu exclude implicarea Rusiei .

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, nu a putut confirma suspiciunile despre amestecul Kremlinului în perturbările de luni, dar a amintit că ”Rusia a încălcat spațiul aerian al Norvegiei de trei ori în această primăvară și vară”, situații în care avioane de luptă rusești au fost observate de partea norvegiană a frontierei comune. ”Nu putem stabili dacă acest lucru a fost intenționat sau din cauza unor erori de navigație. Indiferent de cauză, nu este acceptabil”.

Și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit despre un ”tipar de contestare persistentă la granițele noastre” și a avertizat că ”infrastructura noastră critică este în pericol”. Secretarul general al NATO consideră că ”este prea devreme să spunem” dacă zborurile de drone de luni seară sunt și ele legate de recentele încălcări ale spațiului aerian NATO de către Rusia.

La Kremlin, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus Vladimir Putin, a calificat drept ”nefondate” insinuările privind responsabilitatea Moscovei.

Avertismente poloneze ferme

Premierul Poloniei, Donald Tusk, a anunțat luni că țara sa va doborî pe viitor orice obiect zburător care pătrunde neautorizat în spațiul său aerian. ”În această privință, nu există loc pentru dezbateri”.

Un mesaj similar a transmis, la sediul Națiunilor Unite, și șeful diplomației de la Varșovia, Radoslaw Sikorski. Într-o intervenţie în faţa Consiliului de Securitate al ONU, ministrul Sikorski a cerut delegaţiei ruse ”să nu se plângă” dacă, pe viitor, Varşovia va doborî un avion sau o rachetă aparţinând Rusiei care vor pătrunde în mod intenţionat sau din eroare pe teritoriul Poloniei.

În replică, Peskov a afirmat că piloții ruși ”se supun normelor internaţionale şi în niciun caz nu ies din aceste limite".

În 2015, Turcia a doborât un avion de luptă rusesc care încălcase granița siriano-turcă timp de 17 secunde. De atunci, nu au mai existat încălcări ale spațiului aerian al Ankarei de către Rusia.