Două bombardiere rusești au zburat timp de două zile deasupra distrugătorului american "Donald Cook" în Marea Baltică. Avioanele ruseşti s-au apropiat foarte mult de nava de război americană, până la aproape zece metri. O zi mai târziu, un avion de vânătoare rus a încercat, de asemenea, să intercepteze un avion american de recunoaştere, deasupra aceleiaşi mări. Washingtonul a protestat și a vorbit despre manevre "periculoase". Ambele incidente au avut loc cu o săptămână înainte de reuniunea Consiliului NATO-Rusia de miercuri, la Bruxelles. Acest comitet se reunește la nivel de ambasadori, pentru prima dată după doi ani de pauză, în contextul crizei din Ucraina.

Pentru Wolfgang Ischinger, evenimentele recente din Marea Baltică reprezintă dovada importanței pe care o are reluarea discuțiilor NATO-Rusia. Prima sarcină a dialogului, sugerează șeful Conferinței de Securitate de la München, ar trebui să fie înfiinţarea unui "organism militar comun de prevenire a crizelor", care să funcţioneze non-stop. "Ofițerii vestici şi cei din Rusia trebuie să lucreze împreună pentru a se asigura că astfel de potenţiale coliziuni vor fi evitate", a declarat ambasadorul Ischinger pentru DW. Un singur buton greșit ar putea avea consecințe neprevăzute.

Aproape aceeași formulare a folosit şi Dmitri Trenin, director al Centrului Carnegie din Moscova. "În cazul în care există probleme foarte serioase între părți, contactul între ele trebuie menţinut 24 de ore din 24, șapte zile pe săptămână", a spus expertul. Pentru aceasta, Consiliul de la Bruxelles ar trebui să fie "reformatat".

Consiliul NATO-Rusia, lansat în cadrul summitului de la Roma, există din 2002 şi are la bază actul fondator negociat la mijlocul anilor '90. S-a dorit la acea vreme înfiinţarea unui "comitet de gestionare a crizelor", a declarat Ischinger, care a fost implicat în negocieri. În acest context, suspendarea consiliului de acum doi ani "nu a fost un triumf pentru diplomație". La rândul său, Trenin admite că acest organism şi-a ratat priorităţile de două ori: în 2008, în contextul conflictul armat între Rusia și Georgia, și în 2014, când a început criza ucraineană.

După anexarea peninsulei Crimeea, Alianța Nord-Atlantică a decis, la începutul lunii aprilie 2014, înghețarea oricărei cooperări practice cu Moscova. Consiliul NATO-Rusia s-a mai reunit apoi doar o singură dată, în luna iunie. De altfel, NATO luase o decizie similară şi în contextul crizei din Georgia, doar că respectiva pauză a fost mult mai scurtă - aproximativ opt luni.

Niciun "business as usual"

Acum, NATO vrea să stea din nou de vorbă Rusia. Este vorba de comitetul formal, deoarece canalele de comunicare directă nu au fost nicio clipă închise. Pregătirea discuțiilor actuale a durat mai mult de o jumătate de an. În special ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier s-a implicat masiv în această iniţiativă. Nu a fost o sarcină ușoară. Potrivit informaţiilor din presă, membrii europeni ai NATO, mai ales cei din estul continentului, nu au fost foarte convinşi de oportunitatea reluării discuţiilor între Alianţă şi Rusia.

Ca acum doi ani, criza din Ucraina se află pe agenda NATO. Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a declarat la începutul lunii aprilie, că se va vorbi despre "activități militare, cu accent deosebit pe transparenţă și reducerea riscurilor". O revenire la situaţia anterioară, de tip "business as usual", este exclusă de NATO până când Rusia va respecta în totalitate dreptul internaţional.

Nevoie acută de dialog

În Rusia, reluarea discuțiilor în Consiliul NATO-Rusia este privită ca un pas înapoi făcut de Alianţă, respectiv recunoaşterea indirectă a greşelilor făcute de aceasta în relaţia cu Moscova. Surse diplomatice ruseşti, citate de Interfax, ar fi declarat că politica NATO în privinţa Rusiei a fost ineficientă în practică. Moscova dorește să abordeze preocupările sale cu privire la "politica de izolare" a NATO față de Rusia, a declarat un purtator de cuvânt al Ministerului de Externe de la Moscova. La cererea Rusiei va fi discutată şi situaţia din Afganistan.

Există, de asemenea, alte probleme care ar trebui discutate urgent de către ambele părți, spun observatorii. Rusia a criticat planul foarte concret al americanilor, care, începând din 2017, doresc să staţioneze o brigadă de blindate în Europa de Est ca protecție împotriva Rusiei. De asemenea, planificata admitere a Muntenegrului în alianță a declanşat o acerbă critică din partea Rusiei. Cu şase luni în urmă, NATO și Rusia au fost pentru prima dată în ultimele decenii foarte aproape de o confruntare directă, când Turcia, membru NATO, a doborât un avion de luptă rusesc la granița turco-siriană.

Intimidări

În ciuda acestor provocări, mulți experți nu așteaptă rezultate spectaculoase în urma reuniunii de la Bruxelles. Stephen Blank, membru al Foreign Policy Council, a declarat pentru DW, că discuţiile de la Bruxelles "vor fi un schimb diplomatic de păreri". Ischinger și Trenin au precizat la rândul lor că aşteptările nu trebuie să fie foarte mari. "Este o întrevedere cu încărcătură mai degrabă simbolică", este de părere Trenin.

Evaluarea recentelor incidente din Marea Baltică va evidenţia încă o dată diferenţele de percepţie ale experţilor ruşi şi americani. "Ei (rușii) doresc să îşi arate puterea și faptul că pot dispune după bunul lor plac, fără a plăti pentru asta", spune Blank.

Expertul american pledează pentru o reacţie dură a NATO data viitoare, care să fie însoţită de acţiuni concrete. Dmitri Trenin consideră că acțiunile Rusiei împotriva armatei americane din Marea Baltică sunt o încercare de "compensare parţială a confruntării asimetrice cu Occidentul". Rusia demonstrează că "este gata să rişte și vrea să ţină NATO departe de coastele sale şi alte obiective importante."