1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

NATO vrea să trimită militari pe termen lung în România

11 februarie 2022

Liderii NATO au dat mesaje puternice în România, în vreme ce Rusia agită apele nu doar în Marea Neagră ci și în țară prin mesajele tendențioase ale ambasadorului Moscovei la București.

Jens Stoltenberg și Klaus Iohannis
Jens Stoltenberg și Klaus IohannisImagine: Robert Ghement/EPA-EFE

„Există riscul unei invazii la scară mare, dar și al altor acțiuni agresive, răsturnarea guvernului de la Kiev sau atacuri cibernetice”, de aceea „prezența trupelor NATO în România este atât de importantă”, a spus secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a vizitat astăzi împreună cu președintele Klaus Iohannis Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu. Klaus Iohannis i-a mulțumit în primul rând președintelui SUA Joe Biden pentru cei 1000 de militari americani trimiși în România și apoi NATO pentru susținerea față de amenințarea care vine dinspre Est.  

Liderul NATO a vorbit despre necesitatea prezenței trupelor aliate în România pe termen lung și a pomenit despre așa-numitele grupuri de luptă ale NATO, existente deja în Polonia și în Țările Baltice. În prezent, în România sunt circa 2500 de militari aliați, din care 2000 de americani, dar urmează să vină pe malul Mării Negre și un batalion francez, după cum a anunțat în urmă cu două săptămâni președintele Emmanuel Macron. În plus, avioane de luptă din Germania și Italia se află în misiuni de protecție aeriană deasupra spațiului autohton.

Militari NATO au sosit în România

03:33

This browser does not support the video element.

Experții militari susțin că în curând în România ar putea fi între 4000 și 5000 de soldați aliați, iar misiunea lor este să descurajeze eventualele intenții agresive ale Moscovei.

Abia acum flancul Estic al Alianței începe să se întărească, fiindcă după 2014, când a fost anexată Crimeea, NATO s-a preocupat mai mult de apărare zonei baltice, unde trupele americane se află la mai puțin de 100 de kilometri de enclava rusească Kaliningrad.

Jens Stoltenberg a repetat și la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu principiul NATO, potrivit căruia „un atac împotriva unui aliat va declanșa răspunsul întregii Alianțe”. Răspunzând anumitor temeri ale românilor, că prezența trupelor NATO și scutul de la Deveselu ar putea fi riscante, Klaus Iohannis a răspuns tranșant: „Nu dorim să atacăm pe nimeni, nu dorim să invadăm pe nimeni”, iar șeful NATO a explicat scurt: „Nu este nicio îndoială că Rusia este agresorul”.

Cu o zi înainte s-a aflat tot la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu șeful Comandamentului Suprem al Forţelor Aliate în Europa (SACEUR), generalul Tod D. Wolters, cel care a cerut încă de la mijlocul lunii decembrie „o întărire a trupelor la graniţa de Est" a NATO.

Generalul Wolters a declarat ieri că atenția Alianței pentru membrii săi din Europa Centrală și de Sud-Est demonstrează „capacitatea de a reacționa și desfășura operațiuni multinaționale pentru păstrarea climatului de pace în aceste zone”. Șeful militar al NATO a inspectat baza militară de la Marea Neagră și a explicat că sporirea numărului soldaților americani aici este „o oportunitate pentru îmbunătățirea deprinderilor tactice și creșterea interoperabilității forțelor”.

Prezența comandantului militar al NATO pe malul românesc al Mării Negre a transmis un mesaj simbolic important pentru Rusia, care a continuat să aducă la Sevastopol, în Crimeea, arme sofisticate plus cele încă șase nave de război pe care le-a dislocat din flota baltică și nordică și care au ajuns în Marea Neagră în această săptămână.

Președintele Iohannis a menționat în discursul său alături de secretarul general NATO că România se află la doar 200 de mile de Crimeea și că este vorba despre o „deteriorare accentuată a situației de securitate”, care „afectează securitatea întregului spațiu euro-atlantic”. Șeful statului român a accentuat disponibilitatea țării de a investi în viitor mai mult în infrastructura militară și civilă. Pentru moment, însă, cele 18 camioane uriașe care au adus vehiculele blindate ale batalionului american Stryker detașat lângă Constanța, au avut nevoie de trei zile pentru a parcurge distanța de la Arad până la baza de la Mihail Kogălniceanu. Absența unei autostrăzi care să treacă munții și să lege Estul țării de Vest se dovedește un minus strategic important, în caz de nevoie.

Vizita secretarului general NATO în România a fost precedată de declarațiile ambasadorului rus la București, Valeri Kuzmin, care a încercat în același timp să creeze nemulțumire publică spunând că discutarea tezaurului românesc nu se află pe agenda bilaterală și că oferta de a inspecta Scutul de la Deveselu de către specialiștii ruși este inutilă fiindcă instalația de acolo poate fi „ușor și rapid reajustată pentru arme strategice, de exemplu rachete de croazieră Tomahawk, iar aceste rachete de croazieră pot avea orice tip de focos, convenţional sau neconvenţional”. Ambasadorul a fost convocat la ministerul de Externe, unde secretarul de stat Iulian Fota i-a comunicat că astfel de intervenții, care induc „percepții eronate” în opinia publică, „nu sunt de natură să faciliteze desfășurarea unui dialog firesc, bazat pe încredere între părți, și nici să conducă la o relație predictibilă și constructivă”.

Rusia încearcă să agite atmosfera în interiorul țării prin informații deformate, într-o perioadă în care NATO întărește România cu trupe și mijloace militare. Manipulările de acest fel nu au însă multe șanse de izbândă, fiindcă peste 70% dintre români cred că țara va fi apărată de NATO în cazul unui război în Ucraina.