Primei întâlniri dintre Nikos Anastasiades şi Dervis Eroglu îi vor urma altele. Preşedintele Republicii Cipru şi liderul grupului etnic turc au pus capăt marţi (11.02) îngheţului care a durat aproape doi ani. Este vorba despre relansarea unor discuţii menite să culmineze cu semnarea unui acord de pace, după aproape 40 de ani de separare.

Întâlnirea la vârf care a avut loc în clădirile ONU din jurul vechiului aeroport din Nikosia, s-au desfăşurat sub înaltul patronaj al Naţiunilor Unite. ONU a prezentat anterior ambelor părţi o declaraţie de intenţie privind continuarea tratativelor întrerupte în 2012, acceptată fără rezerve. În document sunt cuprinse principalele litigii, între care unitatea Ciprului şi cetăţenia unitară a locuitorilor insulei, aplicarea dreptului european şi drepturile ciprioţilor turci. Anastasiades şi Eroglu au subliniat că documentul ONU nu stabileşte decât cadrul negocierilor, el nefiind o bază pentru soluţionarea conflictului. Totuşi, liderul etnicilor turci s-a rătat optimist. El a spus că se aşteaptă la o înţelegere în următoarele trei până la cinci luni, care să fie supusă apoi unui referendum separat în părţile grecească şi turcească a insulei.

ONU a făcut presiuni în vederea reluării negocierilor deja din primăvara anului trecut, după ce conservatorul Anasatasiades l-a înlocuit pe comunistul Dimitris Christofias la cârma Republicii Cipru. Totuşi, nou-alesul preşedinte a avut în debutul mandatului alte griji mai presante - în primul rând salvarea de la faliment a ţării. De aceea, el a cerut o amânare din partea ONU, care i-a şi fost încuviinţată. Nici în cadrul unei întâlniri Anastasiades-Eroglu, care s-a desfăşurat la finele anului trecut, nu s-a discutat despre reluarea negocierilor de pace.

Acum însă, potrivit politicianului conservator Micalis Zofocleos, membru al guvernului de la Nikosia, vremea negocierilor a sosit. El a declarat: "Noi am pus mereu patru condiţii şi acestea sunt acum îndeplinite în totalitate: Implicarea directă a Turciei în negocieri, aplicarea dreptului UE, aplicarea unor măsuri eficiente de stimulare a încrederii reciproce şi tratarea Ciprului ca persoană juridică unitară", a declarat Zofocleus.

În 2004, rezolvarea dosarului cipriot părea o chestiune de câteva zile. Supus la vot a fost atunci aşa-numitul "Plan de Pace Annan", propus de fostul secretar general al ONU. Conservatorii din partea grecească a insulei, aflaţi pe atunci în opoziţie, au salutat şi sprijinit votarea documentului. Socialiştii în schimb, aflaţi la guvernare, i s-au opus. Preşedintele din epocă Tassos Papadopulos le-a cerut concetăţenilor să voteze împotrivă la referenum, ceea ce s-a şi întâmplat.

Ca o ironie a sorţii, tocmai socialiştii sunt astăzi partenerii de guvernare ai preşedintelui conservator Anastasiades. Că vor sprijini de această dată ajungerea la o înţelegere cu partea turcească - asta rămâne de văzut.

Lunile trecute, SUA şi-au înteţit eforturile diplomatice pentru a-i aduce pe liderii ciprioţi greci şi turci la masa tratativelor. În cadrul conferinţei de securitate de la München, secretarul de stat John Kerry a confirmat că administraţia din care face parte lucrează "în tăcere" la soluţionarea conflictului din "Insula Afroditei". Câteva zile mai târziu, adjuncta sa, vestita Victoria Nuland, a fost în vizită în Grecia şi Cipru.

Analişti din Grecia sunt însă de părere că interesul SUA pentru soluţionarea chestiunii cipriote se datorează recentei descoperiri a unor importante zăcăminte de petrol şi gaz în estul Mării Mediterane.