În urmă cu abia un an, trimiterea de soldaţi americani sau germani în estul Europei era mai degrabă un vis frumos. Dar la summitul NATO din iulie 2016 de la Varşovia s-a decis întărirea prezenţei NATO în regiune iar din ianuarie 2017 tancuri, armament greu şi mii de soldaţi din Vest au fost desfăşuraţi în Polonia şi ţările baltice. În curând, o brigadă americană va începe exerciţii militare în Bulgaria şi România. "Este un paradox", spune ministrul de externe polonez Witold Waszczykowski. Nu se poate spune acum, crede Waszcykowski, că situaţia în flancul de est al NATO a devenit mai sigură, dar în Polonia lumea se simte deja mai bine după aceste acţiuni ale Alianţei. Exprimarea şefului diplomaţiei poloneze reflectă cel mai bine ambivalenţa situaţiei.

Din această perspectivă, atmosfera în rândul reprezentanţilor Europei de Est la Conferinţa de Securitate de la München a fost clar mai bună decât în urmă cu un an. Delegaţia poloneză nu a pregetat să repete că nu se mai simte în sfârşit ca o ţară membră de mâna a doua în NATO, ci ca un membru deplin. Acest aspect este foarte legat în Est de prezenţa trupelor aliate.

Se cere o prezenţă sporită în Est

Nu toţi s-au declarat însă atât de mulţumiţi ca polonezii. Preşedinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, a lăudat sporirea prezenţei NATO în ţara ei, dar a cerut extinderea sprijinului militar american şi desfăşurarea de şi mai mulţi militari în flancul de est al Alianţei. La conferinţa de la München de la sfârşitul săptămânii trecute, ea a declarat în faţa jurnaliştilor că deciziile din iulie 2016 nu ar mai fi "deloc suficiente". Trebuie să se ţină seama, a atras ea atenţia, că trupele americane sunt concentrate mai ales în vestul Europei şi nu în ţările din est, aflate într-un pericol mult mai mare. Preşedinta Lituaniei a subliniat că ţările baltice consideră "necesară" implicarea directă a SUA în regiune.

Nimeni altcineva nu a mai pus problema în termeni atât de clari în estul Europei. Iar cei mai mulţi din această regiune sunt foarte mulţumiţi că armamentul greu al NATO este desfăşurat în ţările lor. Afirmaţiile administraţiei de la Washington ar fi "înlăturat orice urmă de îndoială şi interpretare" pentru Varşovia, a declarat pentru DW ministrul polonez de Externe Waszczykowski.

Cereri la adresa Germaniei

Pe o anumită temă însă, est-europenii par să fie la unison: cheltuielile cu apărarea. Polonia şi Estonia investesc deja demult 2% din PIB în bugetul apărării; România urmează în acest an, iar Lituania, Letonia, Bulgaria şi Croaţia investesc ceva mai puţin, dar oricum mai mult decât procentele din PIB virate de Germania spre bugetul apărării. Dacă Germania şi alte state nu redirecţionează mai multe resurse spre Apărare, atunci ne periclitează nouă securitatea, sună reproşul din estul Europei. Dacă SUA condiţionează loialitatea lor faţă de NATO şi Europa de sporirea investiţiilor europene în bugetul Alianţei, situaţia devine neliniştitoare pentru flancul estic.

Dar esticii ştiu foarte bine că ridicarea acestei teme de discuţie cu Germania în anul în care în această ţară au loc alegeri generale este un act foarte neinspirat. "Germania îşi cunoaşte responsabilitatea", a asigurat cancelara Merkel în privinţa nivelului de 2% din PIB pentru Apărare. Ea crede însă că acest nivel va fi atins abia din 2024. Noul ministru de Externe Gabriel (SPD) este de părere chiar că miliardele de euro suplimentare ar fi mai bine investite în ajutoare de dezvoltare şi în integrarea refugiaţilor, decât în tancuri.

O excursie în Est

Sigmar Gabriel dorea să efectueze (luni, 20.02) prima sa vizită externă în noua sa calitate de şef al diplomaţiei în ţările baltice şi Suedia. În Lituania, el urma să-i viziteze pe soldaţii din Bundeswehr care au preluat de curând comanda forţelor Nato din acest stat. Călătoria sa a fost însă anulată în ultimul moment, din motive de sănătate, după cum a anunţat Ministerul de Externe de la Berlin. Dar destinaţia lui Gabriel a generat deja parţial iritare, pentru că, în mod tradiţional, orice nou ministru de Externe german efectua prima sa vizită externă în Polonia vecină. A fost mereu un mod de a sublinia importanţa relaţiilor bilaterale germano-poloneze.

Ministrul polonez de Externe a refuzat să vadă ruta lui Gabriel drept un afront simbolic la adresa Poloniei. "Am stat deja de vorbă la reuniunea de la Bruxelles", a spus Waszczykowski pentru DW. "Ţările baltice au nevoie mai mare decât noi de gesturi politice de acest gen". Astfel sună noul pragmatism dintre partenerii din NATO.

Autoare: Rosalia Romaniec