În urmă cu o săptămână, ministrul israelian al Transporturilor, Ysrael Katz, era - într-un interviu acordat unui radio din ţara sa - ţinta unui tir de întrebări lansate, de fapt, premierului Benjamin Netanyahu, căruia îi este bun prieten şi consilier apropiat. Care sunt obiectivele şefului Executivului? Ce le va spune congresmenilor americani? Cum vede Netanyahu drumul spre o pace cu palestinienii şi când îşi va face publică strategia?

"Ştiu sigur ce nu va spune", a răspuns Katz, explicând: "Nu va fi dispus să negocieze graniţele din 1967. Văd la ce presiuni este supus, pentru a face concesii în spatele uşilor închise. Opinia lui Netanyahu e alta şi, în acest sens, are susţinere publică".

Dar dincolo de acest mare "nu", se va găsi ceva pozitiv în discursul lui Netanyahu? O întrebare a jurnalistului pentru care ministrul nu a avut nici un răspuns. Nici el, nici altcineva în Israel şi cu atât mai puţin în afara lui poate cineva spune ce obiective politice are cel ce deţine de doi ani şefia Guvernului.

Atunci, când a preluat mandatul, a rostit un discurs calificat drept istoric, în care vorbea despre voinţa de pace a ţării sale, chema palestinienii îndărăt la masa tratativelor şi le cerea să recunoască Israelul drept stat evreu. Din acest punct de vedere, lucrurile merg la fel şi pe mai departe. A repetat şi acum câteva zile, în plenul Knessetului, că "nu absenţa unui stat palestinian este rădăcina răului ci refuzul de a accepta şi recunoaşte existenţa statului evreu".

Israelienii sunt în procent covârşitor de partea punctelor cheie ale politicii lui Netayahu în raport cu palestinienii: recunoaşterea statalităţii, o încetare necondiţionată a conflictului armat şi o rezovare a problemei refugiaţilor în afara graniţelor israeliene (altfel spus, fără drept de întoarcere a refugiaţilor palestinieni în interiorul statului evreu).

Palestina, ca entitate statală, va trebui să fie dezarmată şi să poate oferi Israelului garanţii de securitate pe termen lung. În fine, Ierusalimul trebuie să rămână oraş unitar, capitală a statului evreu.

Pentru Netanyahu, lucrurile sunt limpezi: când aceste condiţii vor fi îndeplinite se poate vorbi despre o cale deschisă către independenţa şi suveranitatea Palestinei.

Orice gest unilateral este inacceptabil, a mai precizat premierul israelian, înainte de a ajunge la Washington. Unde, desigur, va spune aceleaşi lucruri în faţa unui Congres care, în mare măsură, îl susţine.

Autor: Bettina Marx / cş
Redactor: Medana Weident