Popularitatea unor manifestări gigantice, precum a fost cea de-a 33-a ediţie a Zilelor Bisericii Evanghelice, desfăşurată la Dresda, este şi rezultanta unei nevoi resimţită deopotrivă de credincioşi şi atei de a afla răspunsuri clare într-o lume globalizată, tot mai opacă - scrie NEUE OSNABRÜCKER ZEITUNG.

Iar dacă era marilor dispute politice la Zilele Bisericii Evanghelice a apus, aşa cum crede WESTDEUTSCHE ALLGEMEINE ZEITUNG, la Dresda s-a manifestat pregnant dorinţa cetăţenilor de a fi părtaşi la importantele decizii politice.

Deocamdată europenii sunt părtaşi la tragedia Greciei, care nu pare a fi luat încă sfîrşit - deşi fondul de salvare este de 110 miliarde de dolari. Cert este, scrie cotidianul francez LES ECHOS, că nu doar grecii ci şi restul europenilor vor trebui să facă sacrificii spre a salva Elada de la faliment. Al cărui spectru se iţeşte şi la extremitatea vestică a continentului.

Numai că Portugalia, despre ea fiind vorba în LUXEMBURGER WORT, stă totuşi mai bine şi decît Grecia şi decît Irlanda, ea neavînd nevoie decît de un impuls spre modernizare.

Dimpotrivă, EL PERIODICO de la Barcelona întrevede Portugalia la marginea prăpastiei, fapt care ar fi fost dovedit şi de rezultatele scrutinului de duminică, estimat de ziarul citat a fi fost cel mai nefericit din istoria ţării. Alegătorii au ştiut că, indiferent pe cine vor vota, aleşii vor fi obligaţi să aplice severul plan de austeritate.

Scrutinul prezidenţial din Franţa, deşi programat în 2012, agită de pe acum spiritele. Există primejdia ca fiecare detaliu al dosarului ex-directorului FMI, Dominique Strauss-Kahn, care se înfăţişează azi din nou judecătorului în procesul intentat la New York pentru abuz sexual, să umbrească nu numai campania electorală ci şi marile probleme ale actualităţii, crede LIBERATION.

Ziarul parizian scrie: dezbaterile în jurul reformei impozitelor, a programului energetic nuclear a dublei cetăţenii sunt de-a dreptul plicticoase în comparaţie cu cele mai delicate dezvăluiri despre viaţa intimă a fostului director FMI. Ziarul francez pledează pentru reducerea întregii afaceri la dimensiunile ei reale: un story demn de presa de bulevard cu funcţie de divertisment.

Numai că, dată fiind personalitatea lui Dominique Strauss-Kahn, funcţia pe care a deţinut-o, precum şi ambiţiile sale de a ajunge preşedintele Franţei, este previzibil ca în cursul procesului fiecare detaliu scos la iveală să fie întors în văzul lumii pe faţă şi pe dos. Ceea ce - scrie în continuare cotidianul LA CROIX - încă nu ar fi atît de rău, dacă măcar s-ar dovedi ceea ce s-a întîmplat cu adevărat în hotelul din Manhattan.

Adevărul despre originile bacteriei ucigaşe EHEC , care a ucis deja 21 de persoane în Germania şi a îmbolnăvit alte 2000, rămîne deocamdată învăluit în mister deşi eforturile specialiştilor sunt tot mai febrile. Aşa încît nu-i de mirare că nesiguranţa sporeşte în Germania cu fiecare zi - constată DRESDNER NEUESTE NACHRICHTEN, menţionînd că cetăţenii se simt abandonaţi.

Iar printre perdanţi se află şi oamenii de ştiinţă - care, cufundaţi cu discreţie în cercetările lor, au dat presei de bulevard şansa de a răspîndi cele mai neaşteptate şi abracadabrante ipoteze despre originea misterioasei bacterii, dă de înţeles DIE PRESSE.

Acelaşi ziar publică un incitant eseu despre „Vecinii dificili” mai exact, despre ţările din sud-estul Europei, între care figurează şi România. Ideea comentariului ar fi următoarea: Europa ar trebui să se debaraseze de vechea ei politică clientelară, iar perspectiva aderării la Uniunea Europeană ar trebui să fie un instrument de „disciplinare”. Autorul textului analizează conotaţiile, predominant negative, ale termenilor „balcanic”, „Balcani”, „balcanizare”, precum şi eufemismele create spre a ocoli acest conţinut nedorit - între care noţiunea Europa de sud-est.

De asemenea, este relevată o asimetrie în tratamentul aplicat ţărilor din fosta Iugoslavie, dornice de a adera la Uniunea Europeană şi cel utilizat în cazul României şi Bulgariei. Dacă acestea din urmă ar fi fost la vremea lor tratate la fel de sever precum sunt statele succesorale ale fostei federaţii, (România şi Bulgaria) nu ar fi trebuit primite nici pînă în ziua de astăzi.

Autor:Rodica Binder

Redactor: Petre M. Iancu