1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

New York Times îi face un portret elogios Maiei Sandu

8 martie 2023

Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, rămâne populară într-o națiune profund divizată, pentru că Vladimir Putin continuă să exercite presiuni asupra țării.

Maia Sandu la Adunarea Generală a ONU (21.09.2022)
Maia Sandu la Adunarea Generală a ONU (21.09.2022)Imagine: Mary Altaffer/AP/dpa

Când Maia Sandu a absolvit Harvard Kennedy School în 2010, a intenționat să se ferească de politică. „Până la un punct. Până când am decis că nu vreau să trăiesc într-o țară condusă de oameni corupți”, a spus economistul în vârstă de 50 de ani, vorbindu-le în luna mai 2022 absolvenților Școlii Kennedy.

Așa că în 2012, după o perioadă petrecută la Washington, la Banca Mondială, Maia Sandu s-a întors în Moldova, o fostă republică sovietică ce se învecinează cu Ucraina, pentru a lupta cu corupția care paraliza țara, scrie New York Times într-un amplu articol despre Maia Sandu.

Mai întâi a fost ministru al Educației. Apoi, în 2015, și-a înființat propriul partid, care a supraviețuit provocărilor din partea oligarhiei politice înrădăcinate.

„Cred că nu ne-au văzut ca o amenințare la adresa guvernării lor, ne-au privit ca pe o grămadă de tocilari incapabili să reprezinte o amenințare pentru regimul lor corupt. Dar s-au înșelat”, a amintit ea în discursul de la Cambridge.

Maia Sandu, aflată la al treilea an în fruntea țării, a reușit să zdruncine politica moldovenească. Câțiva dintre cei mai corupți politicieni se află sub sancțiunile SUA.

Acum, războiul din Ucraina pune la încercare societatea, economia și securitatea energetică a Republicii Moldova. Țara era deja printre cele mai sărace țări din Europa, cu o populație care continuă să scadă — la 2,6 milioane în 2021 de la 2,9 milioane în 1992.

„Tot ce se întâmplă în Ucraina a avut un efect în cascadă asupra Moldovei”, a spus Denis Cenuşă, cercetător la Centrul de Studii Europa de Est din Vilnius, Lituania.

În octombrie, Rusia a redus fluxul de gaze naturale către Moldova cu 30 la sută. Prețurile energiei au crescut, declanșând o inflație de 30 la sută într-o țară în care pensia medie este de 128 de euro (135 de dolari) pe lună.

Nemulțumirea populației a crescut, iar protestatarii au umplut străzile, adesea conduși de partide de opoziție susținute de Rusia. Acuzațiile privind un complot rusesc de destabilizare a Moldovei, raportate pentru prima dată de președintele Volodimir Zelenski liderilor Uniunii Europene la Bruxelles luna trecută, au fost ulterior confirmate de Maia Sandu, care a spus că serviciile de securitate moldovenești au aflat că „sabotorii” au fost antrenați să atace clădirile statului și să ia ostatici.

Puteţi citi articolul integral AICI.

Treceți peste secțiunea următoare Explorează oferta noastră

Explorează oferta noastră