Campania electorală are clipuri urâte pe multe site-uri de știri, televiziunile au propriile lor campanii, care se leagă de exercițiul electoral pe dedesubt, prin fire nevăzute, Direcția Națională Anticorupție pare să fi intrat la rândul ei într-un soi de competiție, cum a făcut adesea în campaniile electorale din ultimii 15 ani. Dincolo de aceste țesături care interferează cu alegerile din 9 iunie, cea mai importantă miză rămâne Primăria Bucureștiului.

Partidul care câștigă primăria capitalei pleacă din pole position, are un avantaj pe care îl poate fructifica în cursele următoare sau îl poate pierde, în funcție de inteligența strategiei pe care o are și în funcție de evenimentele care urmează, de elementele surpriză care pot avantaja sau dezavantaja parcursul formațiunilor și prezidențiabililor. 

În București, primarul în funcție, Nicușor Dan, 54 de ani, susținut de Alianța Dreapta Unită (USR+PMP+Forța Dreptei), continuă să conducă în sondajele de opinie, urmat de Cristian Popescu Piedone, 61 de ani, Partidul Umanist Social Liberal (organizat de Dan Voiculescu, fondatorul Antenelor) și de Gabriela Vrânceanu Firea, 51 de ani, PSD. Această ordine tinde să se păstreze, mai ales fiindcă liderii locali ai celor două mari partide PSD și PNL au intrat târziu în cursă și par să nu mai poată recupera distanța. În ultima cercetare sociologică devenită publică, Nicușor Dan este cotat cu 43%, cu aproape 16% peste Piedone și cu 24% peste Firea. Foarte departe de ei, candidatul PNL Sebastian Burduja are 5,7% (IPSOS, 8-12 mai la comanda USR). Există și sondaje care o plasează pe Gabriela Firea după Nicușor Dan, dar încă datele nu sunt clare și cumva depind de cel care plătește cercetarea.

Marile televiziuni de știri, indiferent de cei pe care îi favorizează, îl dezavantajează metodic pe Nicușor Dan, atunci când nu-l ignoră. Cea mai mare campanie negativă e pregătită pentru el și pentru candidații USR, DNA pare să pună umărul în această competiție în care sunt cercetați penal primarii USR ai Sectorului 1, Bacăului, Brașovului, plus doi foști miniștri ai Sănătății din perioada pandemiei. În schimb, DNA a fost dat în judecată de Cristian Ghinea, numărul 2 în USR, pentru că procurorul-șef anticorupție Marius Voineag a refuzat să spună public de ce l-a dat afară pe Liviu Lascu, șeful parchetelor militare din DNA, exact când ancheta o serie de achiziții de milioane de lei făcute de SRI pe vremea pandemiei, pentru care existau indicii rezonabile de fraudă.

Deocamdată acest război nu afectează în mod direct campania electorală iar poziția lui Nicușor Dan nu pare periclitată de campaniile negative de la televiziuni și din zona presei scrise, care evită să pună în echilibru ceea ce a făcut cu ceea ce a omis, dacă a avut o bună ordine a priorităților sau dacă erau urgențe pe care le-a amânat nepermis.

Primarul în funcție a pus ordine în finanțele și hârtiile lăsat vraiște de predecesoarea lui social-democrată, a schimbat peste 100 de kilometri de rețea de termoficare, a desființat companiile municipale inventate să fie folositoare clienților politicii, a început reabilitarea liniilor de tramvai, a restructurat parcările capitalei, eliberând trotuarele centrale de mașini, a făcut benzi speciale pentru autobuze în anumite zone, în așa fel încât cei care folosesc transportul în comun să ajungă mai repede la destinație.

Lucrurile nu sunt terminate și multe nu se văd cu ochiul liber. Ce e cel mai grav din ceea ce nu a făcut? Nu a lărgit expertizarea clădirilor, în așa fel încât să existe un catalog clar cu toate clădirile din București care ar putea fi afectate în cazul unui cutremur. Într-o analiză Hotnews, Catiușa Ivanov constată că deși există aproape o mie de clădiri încadrate în primele două clase de risc seismic, doar una dintre ele a fost consolidată în ultimii trei ani și numai patru șantiere au fost deschise pentru refacerea unor clădiri vechi. Apoi, pentru un primar cu un electorat educat, care știe cum funcționează marile capitale europene, e greu de înțeles cum de Nicușor Dan a făcut sub 2 kilometri de piste de biciclete, cu toate că avea 10 milioane de euro de la Ministerul Mediului pentru 30 de kilometri.

Spre deosebire de politicienii obișnuiți însă, primarul capitalei recunoaște ce nu a făcut sau ce a greșit și dă explicații. Pentru a avea mai mult succes în cazul în care mai câștigă un mandat ar avea nevoie de un consiliu general mai prietenos. Sondajele arată că Alianța Forța Dreptei este pe primul loc cu 36,4%, urmată de PSD cu 27,5%, PUSL, partidul lui Dan Voiculescu și Cristian Popescu Piedone, cu 13,7%, PNL cu 10,5%, AUR cu 6,4%. Din aceste date rezultă că un consiliu de dreapta ar putea fi făcut doar cu ajutorul PNL, altminteri PSD +PNL +PUSL vor avea majoritatea.

Evoluția electorală de până acum sugerează că marele perdant al acestei curse pentru București este PNL. Poate că, în orașele în care edilii liberali au avut succes, electoratul va continua să-i voteze în ciuda alianței cu PSD, dar în capitală votanții de dreapta sunt în mod tradițional anti-PSD și mulți dintre ei au fost martori ai represiunilor acestui partid, mai ales că, de la Piața Universității (1990) la Piața Victoriei (2018), niciodată actorii politici responsabili nu au fost pedepsiți.