Majoritatea şoferilor refuză, pe bună dreptate, să se mai aşeze la volan, la temperaturi de peste 60 de grade celsius, în timpul verii. Chair şi în anul 2000, din 720 de milioane de autoturisme la nivel mondial, în jur de 400 de milioane au fost achiziţionate cu sisteme de aer condiţionat.

Două organizaţii germane, Clubul Automobilistic şi Deutsche Umwelthilfe, critică însă industria auto pentru nerespectarea normelor europene de protecţie a mediului, prin nivelul înalt - spun ei - de poluare, cauzat de sistemele de aer condiţionat.

Climatizare cu dioxid de carbon (CO2)

Nici cei mai îndârjiţi ecologişti nu pretind însă renunţarea la confortul unei temperaturi acceptabile în maşină. Aceştia au iniţiat o campanie, finanţată de Comisia Europeană, prin care cer producătorilor auto să renunţe la actualul sistem de climatizare, în favoarea unor metode de răcire naturale, care, pe lângă faptul că sunt mai puţin poluante, fac un bine şi buzunarului clienţilor.

Soluţia ideală - oricât ar părea de absurd la prima vedere - este realizarea unor sisteme de climatizare pe bază de dioxid de carbon. Deşi auzim mai tot timpul că emisiile poluante de dioxid de carbon sunt răspunzătoare pentru formarea efectului de seră, Jürgen Resch, managerul organizaţiei ecologiste germane Deutsche Umwelthilfe explică de ce există şi CO2 benefic pentru atmosferă.

"Dioxidul de carbon e o substanţă naturală, care se găseşte în atmosferă sau e produsă prin diferite procese, cum o găsim de exemplu în sticlele de cola sau de bere. Aparatele de aer condiţionat pot funcţiona pe bază de dioxid de carbon. La diferite presiuni, acesta îşi schimbă temperatura. În calitate de gaz rece este absolut sigur şi nedăunător. Dioxidul de carbon e folosit deja de mult ca mijloc de răcire, în supermarketuri, de exemplu", spune Resch.

Şofatul ar costa mai puţin

Sistemele actuale de climatizare funcţionează pe bază de substanţe chimice, cea mai frecvent utilizată fiind tetrafluoretanul, care, spun specialiştii, e de peste 1400 de ori mai nocivă pentru mediu decât dioxidul de carbon, în ceea ce priveşte efectul de seră.

În 2006, conform Agenţiei Federale pentru Mediu (Umweltbundesamt), au fost emise în atmosferă 2 300 tone de tetrafluoretan, ceea ce echivalează cu potenţialul nociv a trei milioane de tone de dioxid de carbon.

Dioxidul de carbon, folosit ca mijloc de răcire pentru aparatele de aer condiţionat, ar reduce în plus şi costurile aferente combustibililor. O maşină cu un astfel de sistem nou de climatizare ar consuma cu 30-40% mai puţin, arată studiile Organizaţiei Interguvernamentale pentru Schimbări Climatice (IPCC).

Autor: Lavinia Piţu, DW- Berlin
Redactor: Ovidiu Suciu