"Poziţia guvernului federal faţă de Nord Stream 2 nu s-a schimbat", a declarat adjuncta purtătorului de cuvânt al executivului de la Berlin, Ulrike Demmer. Guvernul pune accent pe importanţa economică a proiectului, a subliniat ea. Manfred Weber (CSU) a făcut declaraţii referitoare la Nord Stream 2 în calitate de candidat PPE la conducerea Comisiei de la Bruxelles, a adăugat Demmer.

Weber urmăreşte funcţia lui Jean-Claude Juncker şi va candida la alegerile europene din 26 mai pe lista PPE. Recent el a anunţat că dacă va deveni şef al CE va pune capăt proiectului Nord Stream 2. Proiectul n-ar fi în interesul Uniunii Europene, a declarat Weber în paginile publicaţiei poloneze "Polska Times". În opinia sa, gazoductul ar spori dependenţa europenilor de gazul rusesc. Atitudinea rezervată a politicianului conservator faţă de Nord Stream 2 nu coincide cu linia guvernului federal care susţine proiectul. Executivul german consideră că gazoductul prin Marea Baltică va spori siguranţa aprovizionării cu energie.

Ţările de tranzit se simt date la o parte

Nord Stream 2 ar urma să aprovizioneze cu gaz Germania direct din Rusia. În spatele proiectului se află concernul de stat Gazprom care ar trebui să suporte jumătate din costurile lucrării estimate la 9,5 miliarde de euro. Cinci companii energetice din Europa - Uniper şi Wintershall (Germania), OMV (Austria), Royal Dutch Shell (Olanda&Marea Britanie) şi Engie (Franţa) - suportă cealaltă jumătate.

Polonia şi Ucraina sunt ţările care se opun cel mai mult viitorului gazoduct, fiindcă se tem că îşi vor pierde funcţia de ţări de tranzit. La inaugurarea Nord Stream 2 probabil că nu va mai fi nevoie de sistemul de conducte din Ucraina. În acest caz, Kievul ar pierde nu numai taxele de tranzit, ci şi pârghia politică prin care a reuşit să exercite anumite presiuni asupra Moscovei până acum. 

Sunt apărate interesele Ucrainei şi ale UE?

Până acum Berlinul a susţinut că acordul său privind Nord Stream 2 este condiţionat de menţinerea importanţei Ucrainei ca ţară de tranzit. Conform recentei declaraţii a adjunctei purtătorului de cuvânt al executivului de la Berlin, Ulrike Demmer, "guvernul a sprijinit întotdeauna eforturile Uniunii Europene de găsire a unei soluţii pentru Rusia şi Ucraina. La fel face şi acum." Elaborarea noului contract între Rusia şi Ucraina, privind tranzitul de gaz, face obiectul unor negocieri trilaterale în curs între Comisia de la Bruxelles, Moscova şi Kiev.

Spre deosebire de Manfred Weber (CSU), guvernul federal vede în Nord Stream 2 un proiect în interesul Uniunii Europene. Însă Ulrike Demmer nu a putut răspunde şi de ce. În schimb, Annika Einhorn, referent de presă în Ministerul federal al Economiei şi Energiei - a ţinut să menţioneze caracterul economic al proiectului. În opinia sa, în următorii ani, necesarul de gaz va creşte semnificativ în condiţiile în care Germania renunţă la energia nucleară şi la cea pe bază de cărbune. "De aceea este în interesul Germaniei, dar şi al Europei, să acoperim necesarul de gaz prin diverse modalităţi, pe care le evaluăm acum", a declarat Einhorn, care a amintit şi de posibilitatea folosirii terminalelor GNL (gaz natural lichefiat).