În Venezuela se află cele mai mari rezerve de petrol din lume. Dar industria petrolieră este de ani buni în declin. Sub Maduro extracţia a scăzut puternic. Datoriile mari ale statului, infrastructura deficitară, corupţia - ţara are nevoie de investiţii masive şi legi noi. Potrivit experţilor asta va dura ani buni. Şi o nouă febră a petrolului ar cere un preţ mare de la populaţia locală.

Astăzi deja ţara se luptă din pricina producţiei de petrol cu o masivă poluare a apei. Prin extracţie şi conducte defecte apa din Lacul Maracaibo, unul din cele mai mari existente în America Latină, este în multe locuri murdară, având culoarea maro.

Dar acesta ar putea fi doar începutul. În regiunea fluviului Orinoco există un zăcământ de petrol de 1,3 bilioane de barili de petrol. Este unul din cele mai mari existente la nivel mondial. Oamenii de ştiinţă avertizează că extracţia de petrol în zonă ar putea contamina una din arterele vitale ale ţării.

Dacă extracţia venezueleană de petrol va creşte masiv cu participaţie din SUA, fără norme de protecţia mediului şi fără reglementări noi, problemele nu vor întârzia să apară. Iar marile resurse de petrol nu creează automat creştere, locuri de muncă şi oferă prosperitate populaţiei, fapt dovedit în numeroase alte ţări ale lumii.

Mozambic: efectele zăcămintelor de gaze

Mozambic s-a aflat în ultimii ani în atenţia mass media în repetate rânduri. Mai multe furtuni tropicale, provocate de schimbările climatice, au afectat ţara şi au pustiit regiuni întregi. 600.000 de oameni au rămas fără locuinţe.

Pe de altă parte în 2010 au fost descoperite mari zăcăminte de gaze în faţa coastelor ţării est-africane. Concernul italian ENI şi gigantul francez Total Energies au aprobat investiţii în valoare de 27 de miliarde de euro. Fondul Monetar Internaţional estimează că prin asta se pot câştiga acolo până la 500 de miliarde de dolari americani. O cifră care naşte speranţe într-o ţară săracă. Dar criticii spun că această aşteptare nu este realistă.

După descoperirea rezervelor de gaze a durat 12 ani până a putut să înceapă extragerea. Alte proiecte gaziere vor debuta abia în 2028. Deci nu poate fi vorba de câştigarea rapidă de mari sume de bani. Nu este de asemenea clar dacă şi cât va profita de asta populaţia locală. Un raport al International Institute for Sustainable Development (IISD) arată urmările ecologice dramatice ale exploatării gazului.

În jurul capacităţilor de prelucrare Afungi din nord-vestul ţării un studiu arată că au fost distruse pe suprafeţe mari păduri, mlaştini şi zone de coastă. Sunt biotopuri decisive pentru varietatea speciilor şi protecţia zonelor de coastă.

Şi în mare în faţa coastelor sunt afectate ecosisteme: s-au executat foraje, s-a lucrat cu escavatoare şi toate acestea afectează fauna marină. Prin biotopurile degradate, dispariţia unor specii nu afectează doar natura. Şi cantităţile de peşte pescuit sunt în scădere. Aceasta ameninţă capacitatea localnicilor de a câştiga bani şi baza lor de subzistenţă, avertizează IISD. Potrivit organizaţiei pentru drepturile omului European Center for Constitutional and Human Rights, dezvoltarea proiectului gazier a provocat şi alungarea populaţiei şi o creştere a violenţei.

Riscuri nu doar pentru ţări sărace

Producţia de petrol afectează mediul în care trăiesc şi sănătatea a 600 de milioane de oameni, potrivit estimărilor unor oameni de ştiinţă spanioli.

Şi nu doar în regiuni sărace şi ţări în curs de dezvoltare producţia de petrol presupune riscuri pentru natură şi pentru baza de subzistenţă a populaţiei locale.

Un exemplu dramatic este catastrofa Deep Water Horizon din anul 2010. După explozia unei platforme de extracţie, luni în şir s-au deversat în Golful Mexic mai bine de 700.000 de tone de ţiţei brut. Pagubele provocate atunci oamenilor, ecosistemelor de coastă şi economiei locale sunt estimate la mai bine de 60 de miliarde de dolari.

Acolo unde normele de mediu sunt laxe, corupţia este mare şi respectarea legilor nu poate fi impusă, economia fiind în general pe picioare slabe, se înregistrează mai frecvent poluări ale mediului generate de industrie, arată analize ale universităţilor Yale şi Cambridge. Aşa ceva s-ar putea întâmpla şi în Venezuela.

Ecuador: Petrolul nu a produs o bunăstare generală

Nici în Ecuador nu s-a răspândit bunăstarea după descoperirea zăcămintelor de petrol în anii 1960. Dimpotrivă, au apărut probleme. Exporturile ţării nu s-au mai realizat exclusiv din agricultură ca până atunci, ci şi din petrol.

Dar începutul extracţiei a poluat mediul în regiunile respective. Conducte avariate, apa reziduală contaminată şi numeroase catastrofe petroliere au poluat pământul şi cursurile de apă, producând daune agriculturii, zootehniei şi pescuitului, surse importante de venit pentru populaţia locală.

Cea mai recentă catastrofă petrolieră, din martie 2025, când s-a spart o conductă de petrol în zona de coastă, a afectat mai bine de 300.000 de oameni. Accidente de acest fel provoacă prin poluarea apei boli infecţioase şi crize în sistemul sanitar.

Cheltuieli de stat mari, datorii mari - în Ecuador s-a mizat pe faptul că boomul petrolier va continua la nesfârşit. Dar simultan cu criza petrolului din anii 1980 şi cu ieftinirea petrolului economia ecuadoriană a ajuns în criză.

Aici ar putea exista similitudini cu Venezuela. Ţara are datorii foarte mari, legislaţia este învechită şi alte sectoare ale economiei sunt foarte slabe.

Nigeria: Încasări mari din petrol, de care doar puţini profită

În Nigeria extracţiile de petrol şi gaze au adus ţării decenii la rând încasări enorme din export. Dar marea parte a populaţiei suferă în continuare din pricina sărăciei. Extracţia de petrol în delta fluviului Niger a produs masive daune mediului şi a provocat conflicte sociale. Ape bogate în peşte şi suprafeţe agricole au fost poluate cu mii de tone de petrol, cu urmări directe asupra sănătăţii celor peste 30 de milioane de oameni din regiunile de extracţie şi a bazei lor de subzistenţă. Doar foarte puţine noi locuri de muncă şi-au făcut apariţia.

În ciuda încasărilor mari ale concernelor şi ale statului, comunităţile locale nu prea profită de pe urma extracţiei. Ele rămân adesea să se confrunte cu distrugerea mediului, destabilizare socială şi sărăcie în creştere, fără a primi despăgubiri.

La nivel mondial cererea de petrol şi gaze va mai creşte în următorii ani, potrivit prognozelor IEA, dar concomitent cei mai mulţi experţi aşteaptă un final previzibil al energiei fosile.

Primejdia ca investiţiile în carburanţi fosili să nu mai fie rentabile este mare, şi în  cazul Venezuelei. Delta fluviului Orinoco se numără printre sistemele de apă dulce cu cea mai bogată varietate de specii din lume. În comparaţie cu alte regiuni din Amazon este relativ intactă. Extragerea petrolului ar presupune masive tăieri de pădure, cu urmări catastrofale pentru mediu. Petrolul din Venezuela este foarte greu accesibil şi sunt necesare mai multe chimicale pentru prelucrarea lui.