1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW
ConflicteGermania

Noua strategie de securitate a Germaniei

14 iunie 2023

Berlinul a prezentat miercuri noua strategie de securitate a Germaniei, în condițiile în care războiul din Ucraina sporește sentimentul de insecuritate în fața amenințărilor militare și economice.

Strategia de securitate naţională
Cancelarul german Olaf Scholz alături de ministrul de externe Annalena Baerbock, ministrul de finanțe Christian Lindner, ministrul de interne Nancy Faeser și ministrul apărării Boris Pistorius, la prezentarea strategiei de securitate națională Imagine: Fabrizio Bensch/REUTERS

"Pentru prima dată în istoria noastră,Republica Federală Germania a adoptat o strategie de securitate națională", a declarat miercuri la Berlin cancelarul Olaf Scholz, flancat de cei patru miniștri alături de care a prezentat documentul. 

Scholz a subliniat că strategia de securitate națională reprezintă o contribuție importantă la consolidarea securității populației din Germania în condițiile unui mediu aflat în permanentă schimbare. Prin adoptarea strategiei, a explicat politicianul social-democrat, cabinetul federal a luat o decizie neobișnuită și importantă. 

Situația de securitate a Republicii Federale, a continuat cancelarul, a suferit schimbări profunde ca urmare a atacului rusesc asupra Ucrainei și a comportamentului tot mai agresiv al guvernului chinez. Misiunea principală a statului german este de a garanta - fără compromisuri - securitatea cetățenilor săi. Or, potrivit lui Scholz, acest deziderat este susținut de strategia de securitate națională, care urmează principiul director al securității integrate. 

Domeniul cibernetic, în centrul atenţieiImagine: Annette Riedl/dpa/picture alliance

Sarcina centrală a statului este de a asigura securitatea cetățenilor săi fără compromisuri. Acest lucru este realizat cu ajutorul strategiei de securitate, care urmează principiul director al securității integrate. Dacă înainte planificarea guvernului se limita la politica de apărare, Germania urmează acum o abordare globală, mai cuprinzătoare, a precizat șeful guvernului de la Berlin. 

”România joacă un rol deosebit de important pentru Germania”

Într-un mesaj transmis cu prilejul prezentării la Berlin a strategiei de securitate naționale, ambasadorul Republicii Federale Germania la București, Peer Gebauer, subliniază: 

„Prin adoptarea primei Strategii Naţionale de Securitate, Germania a făcut un pas important în cadrul politicii sale externe şi de securitate. Această strategie oferă răspunsuri la ameninţările externe asupra democraţiei noastre şi a ordinii fundamentale liberale. În acest context, noţiunea de «securitate» nu este definită în termeni restrictivi, ci cuprinde cele trei dimensiuni – capacitate solidă de apărare, rezilienţă şi sustenabilitate. Hotărâtor este însă că securitatea nu poate fi obţinută decât împreună cu aliaţii şi partenerii noştri. Aşadar, strânsa cooperare cu partenerii noştri în cadrul Uniunii Europene şi al NATO este şi rămâne pilonul de bază al politicii noastre de securitate. În acest context, România joacă un rol deosebit de important pentru Germania. Vecinătatea cu Ucraina, parteneriatul strâns cu Republica Moldova şi ieșirea la Marea Neagră conferă României o responsabilitate deosebită cu privire la securitatea Europei. Îi suntem foarte recunoscători aliatului nostru român pentru strânsa colaborare, cu precădere pe teme de securitate.“

Ideile principale din strategie 

Alianţa nord-atlantică rămâne esenţială pentru Germania Imagine: Gregor Fischer/dpa/picture-alliance

Strategia are în vedere ca toate mijloacele și instrumentele să lucreze împreună și să se interconecteze pentru a consolida securitatea Germaniei împotriva amenințărilor externe. În acest scop trebuie incluse toate domeniile politice - apărarea națională și apărarea alianțelor, protecția infrastructurilor tehnice și securitatea cibernetică și spațială, dar și securitatea materiilor prime, a energiei și a alimentelor. 

Documentul afirmă că o apărare eficientă include o descurajare credibilă, în primul rând cu scopul de a preveni conflictele armate. Alianța transatlantică trebuie să fie capabilă și hotărâtă să contracareze toate amenințările militare, fie ele nucleare ori convenționale, dar și apărarea cibernetică și amenințările la adresa sistemelor spațiale. "Atât timp cât există arme nucleare, menținerea unei descurajări nucleare credibile este esențială pentru NATO și pentru securitatea Europei”. 

Strategia de securitate mai menționează și apărarea civilă și protecția civilă, politica de dezvoltare, protecția împotriva influenței străine și a spionajului, precum și abordarea crizei climatice și a pandemiilor. Documentul implică atât guvernul federal, cât și landurile federale, mediul de afaceri, mediul științific, societatea civilă și cetățenii.

"Sarcina principală a politicii germane de securitate este de a ne asigura că putem continua să trăim în pace, libertate și securitate în țara noastră, adică în inima Europei", se arată în document. În acest scop, Germania este angajată fără rezerve în NATO și UE și consolidează Bundeswehr, armata federală, prin investirea în medie a două procente din producția economică în apărare pe parcursul mai multor ani. 

Ordinea de bază democratică liberă trebuie apărată împotriva influențelor ilegitime iar dependența de materii prime și energie trebuie redusă prin diversificarea relațiilor de aprovizionare, notează autorii strategiei naționale de securitate. 

O strategie dezbătută îndelung

Documentul de 40 de pagini a făcut obiectul unor discuții care au durat de luni de zile. 

Formularea unei strategii de securitate națională fusese convenită în acordul de coaliție iar documentul trebuia să fie prezentat la Conferința de Securitate de la München din februarie. De-a lungul timpului, au fost vehiculate mai multe date la care documentul ar fi urmat să fie prezentat, dar care nu au fost respectate. 

În culise s-a dus o luptă acerbă pentru putere mai cu seamă în ceea ce privește împărțirea responsabilităților. Punctul central al disputei a fost ideea creării unui Consiliu Național de Securitate. În vreme ce liberal-democrații ceruseră înființarea acestui organism încă din timpul campaniei electorale iar social-democrații au semnalat că sunt deschiși față de propunere, ecologiștii s-au opus.

Social-democrații ar fi dorit ca acest for să se afle sub umbrela Cancelariei, în timp ce ministrul de externe federal, Annalena Baerbock (ecologistă), a cerut ca el să se afle doar sub aripa Ministerului de Externe. Nici ministrul de externe, nici cancelarul nu au vrut să cedeze, motiv pentru care acum nu va exista niciun Consiliu de Securitate.

Vlad Drăghicescu Jurnalist Deutsche Welle, atent la realităţile germane şi la mersul lumii.