Ce au în comun fondurile alocate cercetării şi dezvoltării, prostituţia, traficul de droguri şi comerţul cu arme? Toate sunt activităţi economice. Iar de la 1 septembrie vor fi incluse în calculul performanţei economice, în fiecare stat membru al UE. Elementele proaspăt adăugate vor spori PIB-ul. În spatele noilor reglementări s-ar putea bănui intenţia Bruxelles-ului de a cosmetiza puţin volumul datoriilor suverane. Chiar şi în condiţiile în care nu se achită nimic din aceste datorii, gradul de îndatorare al unei ţări scade automat dacă PIB-ul creşte.

"Ce-i drept acesta este efectul, însă întregul proces n-a fost şi nu este motivat politic. Este o simplă schimbare, absolut normală, introdusă după ani întregi de consultări între comitetele pentru statistică; un proces în care nu a existat niciun impuls politic", susţine Norbert Räth, responsabil cu calcularea PIB-ului în cadrul Oficiului Federal de Statistică de la Wiesbaden.

Într-adevăr, noile metode de calcul au intrat în discuţie în 2003. În 2008, Naţiunile Unite au adoptat noul Sistem de Conturi Naţionale (SNA). Primii care l-au implementat au fost australienii. SUA îşi calculează PIB-ul după noile norme începând din iulie 2013. În Uniunea Europeană doar Franţa şi Olanda s-au aliniat noului sistem. Începând de la 1 septembrie, însă, toate statele din spaţiul comunitar vor fi obligate să le urmeze exemplul.

"Referirile presei la prostituţie, trafic de droguri şi contrabandă ar fi o exagerare. Baza de calcul nu s-a modificat radical. În acest indicator macroeconomic intră toate componentele economice relevante, indiferent care ar fi acestea, fără nicio judecată morală. Aşa că şi o activitate desfăşurată de o terţă parte este inclusă", explică Norbert Räth.

Miliardele care "umflă" PIB-ul

Conform estimărilor, în Germania "lucrează" cam 400 000 de prostituate. Încasările realizate din practicarea celei mai vechi meserii sunt de aproximativ 14,6 miliarde de euro anual. După scăderea costurilor fixe şi variabile ca "îmbrăcămintea de serviciu", prezervativele şi chiria la bordel, statisticienii estimează o valoare adăugată brută de 7,3 miliarde de euro.

Şi în cazul comerţului cu droguri se cunoaşte volumul aproximativ al încasărilor graţie unui sondaj realizat la cererea Ministerului Federal al Sănătăţii privind consumul ilegal de stupefiante. Înmulţit cu preţurile de pe piaţa neagră, pe care Oficiul Federal pentru Combaterea Criminalităţii le cunoaşte foarte bine, consumul zilnic generează un plus de câteva miliarde de euro, ce-i drept pe hârtie doar...

Dar şi cheltuielile cu înarmarea fac obiectul noilor norme contabile. "Oricum producţia de armament a fost inclusă în PIB dintotdeauna. Acum este vorba despre încadrarea în altă categorie a anumitor componente din PIB. De exemplu, până acum, se considera că armamentul şi echipamentele militare sunt destinate consumului final. Altfel spus, la cumpărare, o fregată trecea drept bun de consum la cheltuielile statului (consumul sectorului public). De-acum încolo, cheltuielile de înarmare vor intra la categoria investiţii," spune Räth.

Acelaşi lucru va fi valabil şi în privinţa fondurilor destinate cercetării şi dezvoltării, considerate, până acum, parte a procesului de producţie. De la 1 septembrie, firmele sunt obligate să înregistreze aceste cheltuieli ca investiţii brute - lucru pe care experţii în domeniu îl cer de multă vreme. În fond, cercetarea şi dezvoltarea reprezintă cele mai importante investiţii în viitor.