Deciziile și reacțiile lui Vladimir Putin nu pot fi explicate prin raționamente juridice, etice și morale, care sunt folosite în țările democratice și pluraliste.

Oamenii care trăiesc în societăți deschise își pun întrebări și caută să înțeleagă ce se întâmplă în lume, de ce un lider politic acționează într-un fel sau altul.

Multe persoane de bună credință au fost șocate de faptul că președintele rus s-a dus la aeroport și l-a întâmpinat pe Vadim Krasikov, un ucigaș la comandă, ofițer FSB, care a omorât pe teritoriul Germaniei un important dizident cecen.

Cum poți să feliciți un criminal cu sânge rece și să-l consideri erou?

Dar Vladimir Putin nu mai vrea demult să salveze aparențele. El se comportă exact cum a fost antrenat – să-și anihileze dușmanul, să-și atingă scopul și să supraviețuiască. În haosul pe care l-a declanșat nu mai există nuanțe.

Controverse pe marginea schimbului de prizonieri

Au fost și voci care au acuzat schimbul de ostatici negociat pe canale diplomatice de SUA cu Rusia.

„În schimbul de ostatici, rușii și-au bătut joc de americani. Le-au cerut niște asasini și le-au dat înapoi… idioți utili și agenți”, a scris Costin Andrieș, un puternic susținător al cauzei Ucrainei, pe rețeaua socială X.

Opinia de mai sus se regăsește și la mai mulți comentatori din țara vecină, care au taxat discursul lui Vladimir Kara Murza, dizident rus, eliberat din închisoare în urma schimbului de prizonieri.

Acesta a susținut într-o conferință de presă că pentru agresiunea asupra Ucrainei nu ar trebui culpabilizat întregul popor rus, ci doar regimul politic al lui Putin.

Criticii săi spun că există o responsabilitate generală din moment ce rușii nu se revoltă, se înrolează în armata Kremlinului și ucid pe front ucraineni care-și apără țara.

Pentru a face lumină în această problemă complicată, în istorie există un precedent, e vorba de Procesul de la Nuremberg, dar și de cele care au urmat apoi în Germania Federală în care naziștii au fost judecați și condamnați în măsura în care s-a putut construi o acuzare împotriva lor.

Nu ar trebui să existe o culpabilizare generală, dar nici excepții de la regulă. 

Invadatorii care au ucis și ucid în numele lui Putin și care îl ajută pe acesta în acțiunile sale criminale sunt responsabili pentru pierderile de vieți omenești, distrugerile cauzate de război și trebuie să fie pedepsiți.

Negocieri complicate cu mai multe state

Dincolo de această dezbatere complicată, a cărei rezoluție are de așteptat sfârșitul războiului, ce a fost mai puțin vizibil în schimbul de prizonieri dintre SUA și Rusia se referă la dinamica relației de la distanță dintre Donald Trump și Vladimir Putin.

„Aș dori să-l felicit pe Vladimir Putin pentru că a încheiat încă o mare afacere. ... Aveam 59 de ostatici; eu nu am plătit niciodată nimic. ... Doamne, au făcut niște afaceri oribile, oribile. Este frumos să spunem că i-am recuperat, dar nu creăm un precedent negativ?”, a declarat Donald Trump, la un miting electoral susținut în Atlanta.

În realitate, în cel mai complex schimb de prizonieri de la încheierea Războiului Rece, cum a fost caracterizat de presa din SUA, 16 americani, germani și dizidenți ruși au fost eliberați din închisorile Kremlinului, în schimbul a opt spioni și agenți ruși deținuți în Occident.

Nu există niciun indiciu că reprezentanți ai guvernului SUA au plătit bani, au făcut promisiuni sau au încheiat acorduri cu Rusia pentru a facilita schimbul de prizonieri.

În schimb, Joe Biden a declarat că negocierile au fost extrem de anevoioase și i-a mulțumit cancelarului Olaf Scholz pentru sprijinul acordat.

Vadim Krasikov, agentul FSB criminal, fusese judecat și condamnat la detenție pe viață de justiția germană, ispășindu-și pedeapsa într-o închisoare locală.

Trump se laudă în campanie cu relația sa cu Putin

Din orice unghi ar fi privit acest schimb, e unul umanitar, care eliberează oameni condamnați pe nedrept - un fost militar american acuzat de spionaj, un jurnalist și disidenți ai regimului Putin.

Paul Whelan, arestat încă din 2018, se afla în Rusia ca director de securitate și informații la o companie care producea componente auto. 

Arestarea sa a avut mai degrabă legătură cu competiția de afaceri locală decât cu spionajul, în Rusia fiind o practică larg răspândită. Despre acest fenomen, a vorbit pe larg omul de afaceri Bill Browder, un fost investitor în Rusia.

Donald Trump a avut mereu o atitudine binevoitoare față de Vladimir Putin. S-a opus din răsputeri sprijinului militar american pentru Ucraina și nu l-a criticat niciodată pe dictatorul rus.

Înainte de acest schimb de prizonieri, în repetate rânduri, fostul președinte american se lăuda că, odată cu întoarcerea sa la Casa Albă, va vorbi cu Putin și va elibera toți cetățenii americani închiși în Rusia.

Trump a promovat intens în campania electorală relația sa privilegiată cu Putin pentru a anunța că războiul din Ucraina se va încheia cu un simplu telefon dat la Moscova și ostaticii se vor întoarce acasă.

Citiți articolul integral AICI.