Alegerile prezidențiale din 2024 și alegerile parlamentare din 2025 au fost câștigate în Republica Moldova de Maia Sandu și de partidul  PAS, creat de ea pentru că a fost singura ofertă electorală palpabilă care garanta parcursul european al țării. Oamenii din Moldova nu au votat neapărat PAS în 2025, ci direcția geopolitică garantată de PAS prin promisiunea semnării Tratatului de aderare la UE în 2028. 

Speranța care a învins Rusia 

În august 2025, cu puțin timp înaintea celor mai importante alegeri parlamentare din istoria Moldovei independente, cancelarul german Friedrich Merz, omologul său polonez Donald Tusk și președintele Franței, Emmanuel Macron au venit împreună la Chișinău și le-au sugerat moldovenilor că oferta electorală enunțată de PAS și Maia Sandu este reală, coordonată cu UE și că UE conștientizează că Moldova e următoarea țintă a Rusiei dacă cedează Ucraina. A fost momentul care i-a făcut pe moldoveni să viseze din nou după 20 de ani de guvernare comunistă și oligarhică în care pro-rușii guvernanți au izolat și jefuit Moldova. A fost momentul care a înclinat electoral balanța în favoarea PAS. În fața a peste 80.000 de moldoveni, alături de Maia Sandu, pe scena din Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, trei cei mai importanți lideri europeni au venit să le spună cetățenilor moldoveni, în limba română, că „ușa UE pentru Moldova este deschisă, că țara va beneficia de tot sprijinul necesar și că moldovenii sunt foarte bineveniți în UE”. 

A urmat victoria proeuropenilor în alegeri, după care Bruxellesul a reconectat birocrația și procedurile tehnice pentru a tempera avântul Chișinăului spre aderare. După ce au lăudat „elevul exemplar – Moldova” pentru „transformări remarcabile”, birocrații europeni au apăsat pe frână în relația cu Moldova. Negocierile propriu-zise pe clustere, care ar fi trebuit să înceapă, s-au transformat în niște „negocieri tehnice”, iar prin cancelariile europene a început să se discute despre o posibilă aderare fără drept de vot a Republicii Moldova la UE. 

Lăsați geamul deschis pentru Moldova! 

În timp ce Maia Sandu atenționează de la tribunele internaționale că „Moldova nu are timp, pentru că riscurile de securitate sunt foarte mari, că trebuie să ne grăbim”, pentru că UE e unica umbrelă de securitate pentru Moldova”, invocă unirea cu România ca soluție disperată de avarie : „Vreau ca moldovenii să fie în siguranță (...). Sperăm că UE va lua o decizie înainte de a fi prea târziu. Trebuie să acționăm rapid pentru a apăra lumea liberă de cei care vor să o distrugă” - UE deschide broșura cu proceduri tehnice și caută ceva care să țină Moldova după geam. 

Anume după geam, pentru că, din cauza politicienilor aserviți Kremlinului, Moldova a ratat în câteva rânduri șansa de a intra pe ușă în UE în ultimele trei decenii. Acum a mai rămas deschisă doar o fereastră îngustă de oportunitate de care se agață Chișinăul și care se poate închide dacă nu este valorificat momentul politic. O situație mai favorabilă aderării la UE în Republica Moldova nu a mai existat: președinte pro-european, majoritatea parlamentară monocoloră proeuropeană, Guvern proeuropean, referendum proeuropean valid la care moldovenii și-au dovedit apartenența la valorile europene, reziliență confirmată în patru scrutine consecutive în fața interferențelor hibride rusești... Nesemnarea Tratatului de aderare UE-Moldova până în 2028, așa cum a promis PAS și Maia Sandu în campania electorală, ar fi o mare dezamăgire pentru electoratul proeuropean din Moldova, care ar alimenta votul de protest și ar asigura victoria forțelor revanșarde la următoarele alegeri. În istoria modernă a Moldovei acest fenomen s-a mai întâmplat. La alegerile parlamentare din 2001, după o guvernare execrabilă a democraților, Partidul Comuniștilor a învins cu 49,9% din voturi, ceea ce a însemnat majoritate constituțională de 71 de mandate de deputat din totalul de 101. 

Merz și Bolojan, lobby pentru Moldova 

Conștient de efectele pe care le-ar putea avea dezamăgirea moldovenilor, Friedrich Merz insistă ca „drumul Moldovei către Europa să fie păstrat deschis”. Ce însemnă asta la modul practic la această etapă? A răspuns foarte clar la această întrebare premierul român, Ilie Bolojan, la aceeași conferință de presă susținută alături de cancelarul german: „Deschiderea cât mai curând a negocierilor de aderare cu Moldova ar fi un semnal important pentru cetățeni și pentru securitatea regională. Dacă s-ar deschide negocierile pentru aderare, ar fi cel mai mare câștig pentru Moldova. Pentru România, Republica Moldova este o prioritate strategică. Stabilitatea Chișinăului și parcursul său european contează pentru întreaga regiune”, a argumentat Bolojan. 

Important de menționat în context: Semnalele date de Friedrich Merz și Ilie Bolojan în privința Moldovei vin la numai o zi după ce președinta Maia Sandu a îndemnat Uniunea Europeană să accelereze procesul de aderare a Republicii Moldova la blocul comunitar. Chișinăul deține informații despre pregătirea unei operațiuni rusești de amploare împotriva Republicii Moldova în perioada următoare. De fapt, aceasta a început deja. În plan intern, campania urmărește creșterea anxietății publice, erodarea încrederii în capacitatea statului, delegitimarea cooperării Republicii Moldova cu UE, slăbirea sprijinului pentru Ucraina, iar în plan extern se urmărește proiectarea imaginii Republicii Moldova ca sursă de instabilitate regională și o problemă de securitate în plus pentru UE. 

UE trebuie să identifice soluții în cadrul mecanismelor sale interne pentru a nu pune pe pauză parcursul european al Moldovei în contextul blocării Ucrainei de către Ungaria. Așteptarea unei soluții generate de alegerile din aprilie 2026 din Ungaria este loterie. „Moldova nu are timp”, nu are nicio protecție, iar accederea în UE e singura ei șansă de a rămâne liberă.