Această dronă nu livrează pizza, ci este încărcată cu exploziv. La bord se află o cameră de luat vederi și senzori, este propulsată de patru pale de rotor. Este o așa-numită dronă-kamikaze, care își poate localiza singură ținta și se poate prăbuși pe aceasta. Algoritmii fac toate acestea posibile. În atac, drona se autodistruge, mai rămâne la final doar un mic deșeu electric.

Drona-kamikaze nu este văzută în vreun film SF, ci într-un videoclip de prezentare realizat de fabricanții acestor drone. Despre interzicerea acestui gen de arme negociază de luni la Geneva, sub sigla ONU, reprezentanți din 80 de țări.

Mașini care omoară oameni

Prin definiție, este vorba de arme care pot căuta, alege și ataca singure ținta. Spre deosebire de armele controlate de la distanță, cele autonome se descurcă singure și în faza finală a atacului. Firmele de armament folosesc în acest sens cele mai noi descoperiri din domeniul Inteligenței Artificiale și al învățării automate. Criticii numesc astfel de arme roboți ucigași. În sala de conferințe de la Geneva se discută despre "sisteme de arme autonome letale". Sunt incluse aici drone, autovehicule robotizate, submarine.

Utilizarea acestor arme este controversată: unele țări cer interzicerea lor, deoarece un algoritm nu ar avea voie vreodată să ia decizii privind viața sau moartea unei persoane. Alte state propun reglementarea folosirii acestora, adoptarea de reguli mai mult sau mai puțin obligatorii. O solicitare-cheie este ca aceste sisteme de arme să se afle în permanență măcar parțial sub control uman.

Veto din partea Rusiei

Comunitatea internațională se reunește deja din 2014 de două ori pe an la Geneva pentru a discuta pe marginea acestei teme. Pozițiile țărilor implicate în negocieri sunt foarte diferite. Pe de o parte SUA, Rusia și China se opun interzicerii acestor arme sau reglementării lor prea stricte, temându-se de dezavantaje de ordin militar-strategic.

Iar invazia rusă din Ucraina a îngreunat și mai mult negocierile: Rusia a blocat ultima ședință din martie, prin neacceptarea ordinii de zi. "Rușilor nu le-a convenit că împotriva lor au fost impuse sancțiuni și de aceea au blocat practic începerea negocierilor", a declarat Ousman Noor. El urmărește discuțiile din partea ONG-ului "Campaign to Stop Killer Robots". La Geneva se aplică principiul consensului, ceea ce Noor consideră că ar fi un mare obstacol: "Astfel, o țară poate bloca prin veto întregul proces". Cei care cer interzicerea acestor arme ar trebui să părăsească forul de la Geneva, care și-ar fi atins limitele.

Crime de război prin arme autonome 

"Discuțiile de la Geneva sunt eșuate", crede și Vanessa Vohs, de la Universitatea Bundeswehr din München, implicată în cercetarea privind armele autonome. Multe întrebări ar fi încă fără răspuns: "Dacă armele autonome comit erori care duc la crime de război, cine este responsabil pentru ele?" - se întreabă cercetătoarea. "Acest așa-numit deficit de responsabilitate este o mare problemă."

Greu de crezut că astfel de întrebări vor primi răspunsuri la Geneva, unde războiul din Ucraina a polarizat și mai mult taberele: unii cred că interzicerea armelor autonome letale este mai importantă ca oricând, alții consideră că șansele în acest sens sunt nule.

"Mai distrugătoare decât o bombă atomică"

"Există indicii că Rusia ar folosi în acest conflict sisteme de arme autonome", explică Ousman Noor de la "Campaign to Stop Killer Robots". Ar fi vorba de drone-kamikaze. Utilizarea acestora în război "ar putea duce la concluzia că este nevoie să reglementăm urgent folosirea lor, înainte de a fi comercializate în întreaga lume".

Experții în Inteligență Artificială avertizează deja demult: mai ales micile drone înarmate pot fi fabricate ieftin în cantități mari - și este nevoie doar de studenți mai talentați la informatică pentru a le programa. "Dacă nu este nevoie de oameni pentru a dirija și controla aceste drone, atunci ele pot fi trimise cu zecile de mii sau chiar cu milioanele în conflict", atrage atenția cercetătorul britanic Stuart Russell, în dialog cu DW. "Creăm astfel arme care au potențial distrugător chiar mai mare decât al unei bombe atomice."

Mai mulți bani pentru armate

Există o dinamică în direcția interzicerii roboților ucigași? În prezent se observă dimpotrivă efectul invers: mai ales din cauza războiului din Ucraina, țările investesc mai mult în armate, preferând în acest sens armele moderne. Germania a anunțat alocarea suplimentară a 100 de miliarde de euro pentru Bundeswehr. Inclusiv pentru sisteme care lucrează cu Inteligența Artificială, precum avionul de luptă al viitorului FCAS. Acesta ar urma să fie însoțit de roiuri de drone.

La negocierile de la Geneva, Germania a adoptat pentru început o poziție reținută, de expectativă, după cum relatează observatorii. Guvernul german nu pare dispus să renunțe la avantajele militare oferite de armele autonome. Nu există deocamdată un document oficial de prezentare a poziției guvernului de la Berlin pe acest subiect. De altfel, nimeni nu mai așteaptă ca la Geneva să se decidă interzicerea acestor arme autonome letale; nici măcar să se adopte reguli obligatorii de utilizare a lor.

Se caută acum o alternativă - de exemplu, o țară să decidă să se plaseze în fruntea acestui proces și să invite alte state la negocieri. Un candidat posibil ar fi Olanda. Timpul presează - odată cu progresele tehnologice ar crește și riscurile, avertizează experți precum Vanessa Vohs. "De aceea avem nevoie de reguli noi, înainte să ajungem să ne confruntăm cu un scenariu apocaliptic, în caz că se întâmplă ceva cu adevărat greșit."