O ţară de nimic, cu un guvern de nimic – titrează FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG un amplu eseu despre Ungaria şi echipa lui Orban. Gata cu acest machiavelism murdar şi vulgar. Noi ungurii trebuie să-l destituim pe Orban din funcţie, căci este un om rău .

Apelul este lansat de scriitorul György Konrad, laureat al mai multor premii internaţionale, autorul amplului articol în cuprinsul căruia li se reaminteşte cititorilor că în 1988, opoziţia democratică a ţării ceruse înlăturarea potentatului comunist Kadar de la putere. Azi, ungurii ar trebui să ceară plecarea de la conducerea guvernului a actualului premier, care nu doar că nu poate rezolva problemele ţării afectate de criză, dar este el însuşi o mare problemă.

Imagini cvasi identice dar alt decor: Bucureşti în loc de Atena. In România furia demonstranţilor se îndreaptă împotriva preşedintelui Băsescu, a sistemului său clientelar şi a severului curs al politicii de austeritate sub a cărui povară gem românii de doi ani deja: pensiile sunt îngheţate, asistenţa şi serviciile medicale sunt de neplătit, salariile funcţionarilor de stat au fost reduse – se poate citi în comentariul intitulat Cetăţeni furioşi, publicat în portalul electronic newsclick.de, editat de mai multe ziare germane: BRAUNSCHWEIGER ZEITUNG, SALZGITTER ZEITUNG, WOLFSBURGER ZEITUNG.

Furia sporeşte – titrează SÜDDEUTSCHE ZEITUNG în ediţia sa electronică reportajul consacrat neliniştilor ce au cuprins mai multe oraşe mari ale României.

Nici portalul revistei săptămînale FOCUS nu pierde din vedere demonstraţiile de protest din România şi publică o relatare din care, pe lîngă cauzele care au scos sute de demonstranţi în stradă, de cinci zile la rînd, cititorul german mai află că pe o cruce înălţată de protestatari la Bucureşti s-a putut citi şi următoarea inscripţie Băsescu = Ceauşescu, o aluzie la istoricul decembrie 1989. În finalul articolului este citată şi opinia ministrului român de externe Teordor Baconschi, împuternicit de către guvern să iniţieze un dialog cu societatea civilă. Şeful diplomaţiei de la Bucureşti consideră că în ultimii doi ani elita politică a ţării s-a baricadat ceea ce a întărit în rîndul populaţiei senzaţia unui stat birocratic opresiv. Baconschi va depune eforturi ca împreună cu reprezentanţi ai organizaţiilor nonguvernamentale să elaboreze un plan de reforme prioritare.

Oricum preconizata reformă radicală de privatizare a sistemului de asistenţă medicală şi sănătate a fost deocamdată retrasă din circuit – constată şi DIE PRESSE de la Viena, relevînd că foarte dura politică de austeritate i-a ridicat pe cetăţeni pe baricade.

Dar şi stilul autocratic de conducere al preşedintelui Băsescu, indicaţiile date guvernului de a acţiona în sensul dorit de el, precum şi măsurile economice adoptate peste capul parlamentului – au alimentat nemulţumirea crescîndă a populaţiei - semnalează unul din numeroasele articole pe marginea demonstraţiilor din România, publicate în portalul cotidianului berlinez TAZ. Rezultă din lectura acestora că la originea nemulţumirii explozive a românilor au mai stat spolierea statului social, drasticele măsuri de privatizare, nepotismul şi sistemul clientelar, prăpastia tot mai adîncă dintre majoritatea pauperă a populaţiei şi un strat subţire de proaspăt îmbogăţiţi.

Pe scurt – în România nu poate fi vorbă de democratizare, iar procesul va mai dura ani buni de acum înainte, opinează BRAUNSCHWEIGER ZEITUNG şi conchide: Dar şi în România partenerii Uniunii Europene au cam închis ochii în faţa realităţii, pentru a face posibilă aderarea ţării în 2007. Acum iese la iveală celălalt chip al unui stat care a făcut deja multe progrese dar ai cărui cetăţeni refuză să accepte ca dura politică de austeritate să fie continuată „sine die” pentru a diminua datoriile. Economic vorbind, această practică este corectă dar din perspectivă socio-politică, ea deţine un potenţial exploziv pentru Uniunea Europeană care tinde tot mai mult să evolueze în direcţia unei comunităţi cu două viteze sau clase fără a lua în calcul consecinţele acestei defazări.

Şi dacă despre consecinţe a venit vorba, declasarea Franţei şi a altor opt ţări ale Uniunii Europene de către agenţia americană de rating S&P a speriat mai mult clasa politică decît pieţele financiare – se poate deduce din lectura paginilor economice ale marilor ziare azi.

Totuşi, de la Amsterdam, NRC HANDELSBLAD avertizează că ce este mai rău încă nu a trecut. Dimpotrivă. Dacă criza se agravează întreaga zonă euro se va zvîrcoli. După primele săptămîni, anul 2012, decisiv pentru soarta monedei euro, stă sub zodii nefaste.

Cît despre motorul germano-francez, nici el nu mai funcţionează bine: Merkel şi Sarkozy se tot întîlnesc, încearcă să-l repornească dar el tuşeşte şi scoate fum, se îneacă şi se opreşte. Sunt termenii în care ziarul bulgar SEGA descrie actuala situaţie.

Înţepenit în creasta stîncii submarine, înclinat periculos, înghiţit pe jumătate de ape, stă şi luxosul vas de croazieră Costa Concordia în dreptul ţărmurilor Toscanei. Ce învăţăminte pot fi trase de pe urma catastrofei care afectează întreaga branşă a turismului se întreabă azi mai multe ziare. L'EST REPUBLICAIN ajunge la următoarea concluzie: În primul rînd, potenţialul de eroare umană, imprevizibil cum încearcă armatorii să justifice cazul, încercînd să iasă basma curată din întreaga afacere. Or, factorul uman nu justifică proasta pregătire a echipajului şi personalului navei, proasta organizare a operaţiunii de salvare, panica şi haosul provocate de evacuarea tardivă a pasagerilor. În al doilea rînd, catastrofa acuză caracterul megaloman al turismului de croazieră, construcţia unor giganţi ai mărilor la fel de suprapopulaţi pe cît sunt marile noastre oraşe.

Autor: Rodica Binder
Redactor: Medana Weident