Estonia a declanșat prompt o anchetă, iar echipe militare și de intervenție au fost trimise la fața locului pentru a recupera și analiza fragmentele dronei care, potrivit serviciilor, a lovit o centrală electrică.

Incidentul s-a produs la ora 3:43 dimineața, când drona a lovit coșul de fum al centralei electrice Auvere, situată în regiunea Ida-Virumaa, aproape de granița cu Rusia. Din fericire, nu au existat victime, iar infrastructura energetică nu a suferit avarii semnificative. 

Procuratura Generală a transmis că, potrivit datelor preliminare, drona nu ar fi avut ca țintă Estonia sau centrala în sine. 

Ministrul de Externe, Margus Tsahkna, a descris incidentul drept o consecință directă a războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, sugerând însă că nu a fost vorba despre un atac deliberat.

Cu toate acestea, gravitatea situației a determinat guvernul de la Tallinn să convoace de urgență o ședință extraordinară.

Incident și în Letonia

O situație la fel de neliniștitoare a avut loc și în Letonia. În jurul orei 2:19, radarele au detectat un obiect zburător neidentificat care se apropia de frontieră și care a pătruns ulterior în spațiul aerian al Letoniei.  

Aproximativ 20 de minute mai târziu, drona s-a prăbușit și a explodat în apropierea localității Dobricina, în regiunea Kraslava, fără ca forțele aeriene să fie nevoite să intervină.

Cu câteva ore înainte, un alt obiect intrase în spațiul aerian dinspre Belarus, efectuase o ușoară schimbare de direcție și se întorsese în spațiul rusesc. Potrivit unui purtător de cuvânt militar este foarte probabil ca dronele să fi deviat de la traiectorie sau să fi fost afectate de sisteme de bruiaj electronic.

Incidentele coincid cu un atac masiv cu drone lansat de Ucraina asupra portului rusesc Ust-Luga, situat la Marea Baltică, în apropierea graniței cu Estonia. Astfel, spațiul aerian din regiune devine tot mai expus erorilor, devierilor și riscurilor neintenționate, dar nu mai puțin periculoase.

În paralel cu aceste episoade, Estonia a raportat o nouă încălcare a spațiului său aerian de către Rusia. 

La 18 martie, un avion de luptă rusesc de tip Sukhoi Su-30 a intrat neautorizat în spațiul aerian eston, în apropierea insulei Vaindloo, pentru aproximativ un minut.

Deși autoritățile au subliniat că nu a existat un pericol direct pentru securitate, reacția a fost fermă: o unitate a forțelor aeriene italiene, aflată în misiune NATO, a intervenit, iar Ministerul de Externe de la Tallinn a convocat reprezentantul diplomatic rus pentru a-i înmâna o notă de protest.

Premierul eston Kristen Michal a punctat, într-un mesaj public, că acest tip de comportament nu este o excepție, ci parte dintr-un tipar bine cunoscut. În același timp, el a insistat că mecanismele de apărare ale NATO funcționează, iar spațiul aerian al țării este monitorizat și protejat permanent.

Această succesiune de incidente nu este însă o noutate. Ea continuă o serie de încălcări ale spațiului aerian care au alimentat anul trecut tensiuni serioase între Rusia și statele membre NATO de pe flancul estic.

În septembrie, avioane militare rusești au pătruns în spațiul aerian eston, iar drone militare au încălcat în mod repetat granițele aeriene ale alianței. Un incident deosebit de grav a implicat trei avioane de luptă rusești înarmate, care au survolat Estonia timp de aproximativ 12 minute — o durată considerabilă pentru un astfel de incident. Acestea au fost interceptate de avioane F-35 ale forțelor aeriene italiene, aflate în misiune NATO, și escortate în afara spațiului aerian. Moscova a negat însă aceste acuzații.

Reacția Estoniei a fost una fără precedent, Tallinnul solicitând convocarea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU și a invocat articolul 4 al Tratatului NATO, care permite consultări între aliați atunci când un stat membru se simte amenințat. În urma acestor consultări, alianța a transmis un avertisment clar către Rusia, subliniind că noi încălcări ar putea atrage consecințe grave.

Din 2004, securitatea spațiului aerian baltic este asigurată de NATO, prin rotația periodică a avioanelor și a personalului militar aliat, un aranjament care subliniază vulnerabilitatea structurală a regiunii, dar și dependența sa de garanțiile de securitate colectivă, amintesc experții militari.