O mare cantitate de filme si tot mai multe marturii, intre care unele absolut credibile, apartinand unor ziaristi independenti de putere, unor fosti sau actuali jandarmi, politisti, agenti secreti de rang inalt, ofiteri din armata si civili, martori oculari, zugravesc un tablou sumbru al Romaniei.

Pot confirma din surse proprii ca in institutiile de forta s-a stiut ca piata Victoriei va fi scena unei atmosfere foarte "toxice", in speta a unor violente de amploare mult inainte ca ele sa fie declansate, chipurile, in urma unor provocari ale protestatarilor, in fapt, dupa provocari dirijate militar. 

Dar chiar daca ele nu ar fi fost premeditate, vina politica si penala a ministrului de Interne si a sefului de facto al guvernului, Liviu Dragnea, imi par clare si indubitabile. Astfel, in pofida evidentei si probelor, Carmen Dan s-a facut complice cu jandarmii delincventi, considerand agresiunea lor brutala impotriva zecilor de mii de civili, de romani pasnici, "o interventie impecabila". 

Simultan, sub conducerea lui Dragnea, PSD ignora de asemenea realitatile vizibile si considera ca vineri, 10 august, ar fi avut loc "o tentativa de lovitura de stat". Or, daca ea s-a produs a fost un puci al PSD.

In fond, am fost de fata la protestele anti-PSD. Am inhalat din plin gaze, impreuna cu fiul meu si cu altii, din grupul meu integral pasnic si am vazut batele militarilor lui Dragnea intrand brutal in actiune, impotriva romanilor. Ca atare pot certifica. 

Inainte de violente, cand in Piata Victoriei nu erau decat cativa romani, uriasa desfasurare de forta a foarte numeroaselor trupe de jandarmi alcatuite din militari in postura martiala, inarmati pana in dinti (inclusiv, cum s-a aflat ulterior, ilegal, cu munitie de razboi) transmitea un mesaj clar oricui. Si procurorilor militari care ancheteaza acum evenimentele. 

Potrivit acestui mesaj, ar fi fost absolut absurd ca belicoasa imagine a trupelor de jandarmi vadit pregatite de razboi contra romanilor reunificati in Piata Victoriei sa nu descurajeze total orice om normal la cap si cu atat mai mult orice grupare civica sau politica dorind, teoretic, sa ia cu asalt sediul Guvernului. Or, eu n-am vazut intre zecile de mii intre care m-am aflat de la 5 la 11 pe nimeni care sa vrea altceva decat sa demonstreze pasnic. Ori sa urmareasca spectacolul mitingului Diasporei. 

Prin urmare, din doua una. Provocarile, efectuate exclusiv in imediata proximitate a jandarmilor, nu puteau fi lansate decat de insi usor decelabili si foarte deranjati psihic, precum si agresivi si violenti. Care insa, putini cat trebuie sa fi fost, daca erau psihotici, departe de a fi fost extrasi din multime de numeroasele forte de "ordine" din preajma, nu au aparut, ulterior, la vreun balamuc din Bucuresti. Ori in beciurile politiei.

Sau, mult mai probabil, in fapt neindoielnic, provocarile au fost executate de infiltrati apartinand jandarmeriei sau coordonati. 

Ca asa stau lucrurile reiese nu doar din probele care incep sa apara. Ci si din strania ingaduinta de care s-au bucurat din partea jandarmilor, chiar atunci cand "provocatorii" au "atacat" si "batut" o femeie jandarm, nu se stie prjn ce mister izolata de unitatea ei, de buna seama pentru uzul televiziunilor arondate si a propagandistilor puterii de felul unor Sorina Matei si Alina Mungiu Pippidi, al unui Ion Cristoiu (veteran, se pare, al brigazii antiemigratie) et ejusdem farinae.

In fata evidentului sadism pe scara larga al jandarmilor comportandu-se ca niste brute naziste si ca NKVD-ul stalinist in fata jurnalistilor autohtoni si straini, a femeilor, a cetatenilor de rand, e absolut indrituita comparatia cu mineriadele. 

Atata tot ca violentele nu au fost comise de civili. Ci, nota bene, de militari. Militari, care, pentru prima data din 1989 incoace, s-au repezit sa bata, sa mutileze, sa reprime romani. Civili protestand pasnic impotriva unui regim samavolnic. Si cleptocratic.

Or, altfel decat in 1989, cand, sub Nicolae Ceausescu, Romania comunista era aliata Moscovei in Tratatul de la Varsovia si altfel decat in 13-15 iunie 1990, sub Ion Iliescu, tara e acum membra a UE si NATO, ambele comunitati de valori care, teoretic, nu pot admite asemenea barbarii nici dincolo de ele si cu ata mai putin in interiorul lor.

Totusi, Carmen Dan, departe de a arunca prosopul, ea insasi, cum ar fi trebuit daca avea o bruma de constiinta, responsabilitate si onoare si departe de a fi fost trasa la raspundere, sau obligata sa isi dea demisia de catre PSD si aliatii lui Dragnea din Parlament, precum ALDE si UDMR, e in continuare, vai, ministru de Interne in momentul in care scriu aceste randuri. 

Nici infectii, neghiobii si arogantii ei subalterni, in frunte cu purtatorul de cuvant al Jandarmeriei, Militaru, care, culmea, nu cunoaste statutul ziaristului, ori faimosul ins "in alb", in speta colonelul coordonand la fata locului infama actiune de gazare si maltratare a romanilor reunificati in contra penalilor nu si-au dat inca demisia.

De ce? Pentru ca faptasii uriasei tradari nationale care a avut loc vineri, 10 august, se simt acoperiti. Pentru ca nu cred ca erdoganizata Romanie va mai fi scena unor alegeri libere, a unei alternante la putere si ca li se va cere vreodata, cu adevarat, socoteala.

Prin urmare, in conceptia guvernantilor ei, Romania este, in acest moment, o dictatura atipica, in care militarii alcatuind trupele de jandarmi fac legea sau, mai precis faradelegea, in conformitate cu dorintele interesele si, vai, ordinele sefului infractor al PSD, Liviu Dragnea. Iar criminalii, dimpreuna cu sefii lor poltici, care au incetat sa fie doar hoti, analfabeti si mituitori electorali, se bucura de imunitate pe termen lung.

Mi-ar placea sa fiu contrazis convingator. Dar nu cred sa fie posibil. Oricum, aliatii Romaniei, inclusiv americanii, sunt avertizati, ca, in acest moment, la Bucuresti s-a edificat o dictatura atipica. 

Regimul instalat aduce leit, inclusiv in componenta sa antiamericana si antioccidentala, antipatriotica, dar ultranationalista, cu tirania turceasca, desi nu e islamista. La butoane are un infractor hotarat sa se perpetueze la putere prin intermediul ideologiei sale totalitare, postcomuniste, a "statului paralel" si cu ajutorul inclusiv propagandistic al securistilor fostei politii politice ceausiste, precum si, mai ales, cu al militarilor deveniti ostire a PSD.

Una in care Dragnea considera ca poate avea mai multa incredere decat in orice fel de civili, ortaci sau nu, adusi, sau nu, cu autobuzele in capitala, sau oriunde se mai revolta romanii. Motiv pentru care dictatura lui, sprijinita pe militarii jandarmeriei, poate fi calificata drept militara.

Ce-i de facut? De cerut, tenace si perseverent, socoteala. De cerut neobosit, dregatorilor, socoteala pana la demisia lor. De schimbat regimul Dragnea, de judecat si de pedepsit exemplar grupul infractional si pe acolitii lui care au pus mana pe tara si au declansat ostilitatile in primul razboi de amploare impotriva romanilor de la Ceausescu si Iliescu incoace.