Droguri sunt peste tot. Legale, precum alcoolul, cafeaua, nicotina sau psihotropii (medicamente care acţionează asupra psihicului). Ilegale cum ar fi canabisul, heroina sau Chrystal Meth. Legale sau ilegale, drogurile generează profituri. Însă afacerile cu substanţe ilicite sunt mai înfloritoare întrucât "fructul oprit" înseamnă preţuri mai mari şi mulţi clienţi dornici să le procure. Conform ONU, în 2014, la nivel mondial se înregistrau aproximativ 250 de milioane de consumatori cu vârste între 16 şi 64 de ani.

Existenţa cererii susţine o uriaşă piaţă neagră care dă apă la moara criminalităţii organizate. ONU estimează afaceri ilegale în volum de cca. 330 de miliarde de dolari americani anual. Unde sunt bani mulţi, din joc nu pot lipsi corupţia şi violenţa.

Politica de combatere a drogurilor este cu atât mai importantă cu cât aceasta are legătură cu dezvoltarea regională, cu sănătatea şi securitatea naţională. În unele regiuni ale lumii producţia de substanţe ilegale joacă un rol central în activitatea economică şi în existenţa micilor fermieri. În multe ţări, consumatorii sunt trimişi în spatele gratiilor în loc să fie trataţi. Şi nu în ultimul rând drogurile au legătură cu securitatea fiindcă anumite organizaţii teroriste îşi finanţează atacurile şi îşi procură armele în urma tranzacţiilor cu droguri.

Iniţiativa latino-americană

La New York este analizată, pentru prima oară în 18 ani, situaţia drogurilor la nivel internaţional. Iniţiativa actualei conferinţe le aparţine Mexicului, Guatemalei şi Columbiei - ţări sleite de puteri în războiul de aproape o jumătate de secol contra drogurilor, soldat cu pierderi de vieţi omeneşti şi nu numai.

Pentru scriitorul american Don Winslow care a investigat ani la rând activitatea cartelurilor mexicane - o iniţiativă deloc surprinzătoare: "Aceste ţări plătesc cu sânge preţul politicii prohibitive." În Mexic, de exemplu, din 2006, de la implicarea armatei în lupta cu cartelurile - acţiune decisă de către fostul preşedinte Felipe Calderón - au murit peste 100.000 de oameni. Conform unui studiu al renumitei universităţi americane Johns Hopkins, lupta contra drogurilor a scurtat cu cinci ani speranţa de viaţă a mexicanilor.

În timpul mandatului său de la începutul anilor 90, fostul preşedinte columbian César Gaviria a fost un susţinător al războiului contra drogurilor. În prezent, fostul om de stat pledează pentru alte căi de combatere a acestui flagel. Deşi în ultimele decenii Columbia a antrenat în luptă poliţia, armata şi justiţia şi dispune de cea mai mare forţă militară din America Latină, "Columbia tot cetatea drogurilor a rămas". "Am încercat totul, dar nimic n-a funcţionat. A venit momentul ca lumea să nu mai incrimineze consumul de stupefiante", susţine César Gaviria.

O politică alternativă

În 1998 ONU, sub conducerea lui Kofi Annan, a găsit soluţia: "O lume fără droguri - putem reuşi!" Cu timpul, însă, Annan însuşi şi-a schimbat poziţia. La finele lunii februarie, Annan cerea în paginile revistei germane "Der Spiegel" legalizarea consumului de droguri, apreciind că războiul contra substanţelor interzise a devenit, de multă vreme, un război împotriva oamenilor. "Drogurile au distrus vieţile multor oameni, însă măsurile necorespunzătoare ale multor guverne au creat şi mai mult dezastru", suna bilanţul lui Kofi Annan.

O lume fără droguri este o iluzie. În schimb, alternative la abordarea punitivă a consumului de droguri există. Multe state experimentează modele noi, în cazul dependenţelor, de soluţionare a acestei probleme prin alte metode decât pedeapsa. În Uruguay consumul, comerţul în anumite limite şi cultivarea canabisului au intrat în legalitate. Canada va proceda la fel. Ce cale va urma comunitatea internaţională de-acum încolo rămâne de văzut, după încheierea conferinţei ONU.