În Europa de Sud-Est a ultimelor decenii, parcă mai mult decât în orice altă regiune a continentului, outsideri și începători în ale politicii au ajuns, din nou și din nou, în funcții publice înalte. 

E drept că, nu de puține ori, ei au eșuat. Puțini au reușit să reziste pe termen lung în morișca politică. Acest fenomen nu este decât expresia condițiilor fragile din regiune și o nouă dovadă a nevoii de schimbare într-o regiune în care așteptările oamenilor au fost constant înșelate.

Muntenegru, cu cei 600.000 de locuitori ai săi, cea mai mică țară din regiunea Balcanilor de Vest, se confruntă și ea de ceva vreme cu ascensiunea unui outsider în conducerea politică. 

Dritan Abazovic, până nu demult politician cu vocația protestului, era mai degrabă un necunoscut. Din aprilie 2022 însă, Abazovic a devenit prim-ministrul țării sale de origine, promițând nici mai mult, nici mai puțin decât să curețe Muntenegru de corupție, să elibereze statul de sub influența de zeci de ani a crimei organizate și să ducă rapid țara în UE.

La prima vedere, cariera lui Dritan Abazovic pare a fi doar un alt exemplu de ascensiune fulminantă în Europa de Sud-Est. Pentru o lungă perioadă de timp, absolventul de științe politice a fost liderul unui partid ecologic liberal: Acțiunea Reformatoare Unită (URA). În urmă cu aproape doi ani, după alegeri parlamentare istorice, el și partidul său au avut șansa de a înclina balanța politică. Abazovic a folosit această șansă cu abilitate, ceea ce l-a catapultat în fruntea țării sale.

Politicianul apropiat de cetățeanul de rând

Bărbatul în vârstă de 36 este primul politician care conduce o țară din Balcanii de Vest de la destrămarea Iugoslaviei care aparține unei minorități etnice (albaneze). O premieră. 

Nu întâmplător, publicistul muntenegrean și directorul ziarului Vijesti, Zeljko Ivanovic, l-a numit pe noul premier ”Obama al Muntenegrului”. 

Abazovic reprezintă poziții liberale, verzi și pro-europene. Deși nu-și neagă originile etnice, el susține - într-un interviu acordat DW -, că dorește să fie un "politician aproape de cetățeanul obișnuit", un om ce caută să aplaneze tensiunile etnice și naționale prin asigurarea unei justiții sociale și a unor condiții de viață mai bune. 

"Este foarte sănătos pentru Muntenegru și pentru întreaga regiune faptul că, odată cu Abazovic, reprezentantul unei minorități accede în funcția de primul prim-ministru al unei țări din Balcani", a declarat pentru DW publicistul Zeljko Ivanovic.

Garant pentru reforme

Drepturile minorităților de orice fel sunt importante pentru Abazovic, notează Ivanovic. În același timp, conceptul său cetățenesc este un ghimpe în coasta multora din Muntenegru. 

"Niciuna dintre taberele naționale și religioase din Muntenegru și din regiune nu este mulțumită de Abazovic ca prim-ministru", spune Ivanovic. În opinia sa, creștinii ortodocși nu pot accepta ideea că este albanez iar albanezii sunt nemulțumiți că el și-a părăsit "cuibul național” și vrea să fie un lider civil.

După alegerile parlamentare din august 2020, alianța electorală Negru pe Alb (Crno na bijelo) condusă de Abazovic a reușit să se impună ca o forță politică mică, dar decisivă. 

După cum spuneam, alegerile au fost istorice, fiind pentru prima dată în mai bine de trei decenii când Partidul Democrat al Socialiștilor (DPS), condus de longevivul autocrat și actual președinte al statului, Milo Djukanovic, a trebuit să renunțe la putere. 

O coaliție eterogenă din aproape toate zonele spectrului politic a intrat la guvernare, în care Abazovic și alianța sa electorală doresc să fie garanții reformelor constituționale și ai unei politici externe pro-europene.

Protecție polițienească permanentă

Abazovic însuși a devenit viceprim-ministru și șef al luptei anticorupție. Ca atare, și-a câștigat rapid reputația de luptător consecvent împotriva crimei organizate, care a caracterizat Muntenegru timp de decenii. De atunci, a primit în repetate rânduri amenințări cu moartea din partea puternicei mafii a drogurilor din țară, motiv pentru care se află sub protecție polițienească strictă 24 de ore din 24.

Însă în coaliția multicoloră anti-Djukanovic care se află la putere de la sfârșitul anului 2020, Abazovic nu a reușit să își impună planurile decât într-o măsură foarte limitată. În loc să urmărească politici de reformă, coaliția s-a implicat în dispute dureroase privind relațiile cu Serbia și cu puternica Biserică Ortodoxă Sârbă din Muntenegru. Iar nemulțumirea față de lipsa voinței de reformare, dar și teama de uzura politică la putere i-au dat lui Abazovic o idee ilustră. 

La începutul anului 2022, a renunțat să mai sprijine propriul guvern și a înființat un cabinet minoritar cu el în funcția de prim-ministru, susținut tocmai de DPS al lui Milo Djukanovic, partidul profund corupt cu care excludea cândva orice cooperare.

(La 19 ianuarie, partidele de opoziţie din Muntenegru şi un grup din coaliţia de guvernământ au prezentat împreună o moţiune de cenzură împotriva cabinetului prim-ministrului Zdravko Krivokapic. Moţiunea a fost semnată de 31 de deputaţi, inclusiv de către Negru pe Alb, dar şi de partidele de opoziţie, inclusiv Partidul Democrat al Socialiştilor (PDS) al preşedintelui Milo Djukanovic, n.r..)

Marketing sau angajament real?

Acest cabinet, în funcție de la sfârșitul lunii aprilie 2022, ar trebui de fapt doar să pregătească alegerile parlamentare anticipate din primăvara anului viitor. Cu toate acestea, Abazovic anunță măsuri drastice de combatere a corupției și reforme judiciare. Mulți observatori se îndoiesc că acest lucru poate avea succes. 

"Cred că Dritan Abazovic nu va avea prea multă putere, deoarece depinde în mod constant de sprijinul DPS și al altor partide", spune pentru DW Vanja Calovic-Markovic, cea mai cunoscută activistă anticorupție din Muntenegru și președinta organizației pentru drepturile civile MANS.

"Supraviețuirea politică a guvernului său depinde de structuri profund implicate în corupție și crimă organizată", a declarat Calovic-Markovic. "Abazovic a făcut compromisuri cu fostul regim și a readus efectiv structurile corupte la putere fără alegeri. De aceea, cred că declarațiile sale de combatere a corupției și a crimei organizate sunt mai mult marketing politic decât un angajament autentic pentru instaurarea statului de drept."

Publicistul Zeljko Ivanovic își exprimă și el scepticismul. "Abazovic este curajos și hotărât să lupte împotriva crimei organizate, dar pentru multe dintre planurile sale încă nu dispune de o echipă, ci acționează pe cont propriu. De asemenea, el este tânăr și uneori naiv. Așa că întrebarea este cum va supraviețui Abazovic jocurilor politice murdare ale lui Milo Djukanovic și ale vechilor partide”.