Occidentul vrea independenţă energetică
21 ianuarie 2009Când se vorbeşte despre construcţia unui gazoduct care să lege prin Marea Baltică direct Rusia de Germania, părerile sunt împărţite. Fostul cancelar german, Gerhard Schröder, care este astăzi preşedintele Consiliului de administraţie al Nord Stream, operatorul viitorului gazoduct, este de părere că noua conductă ar putea fi singura soluţie.
„Rusia a fost un furnizor de încredere şi în timpul Războiului Rece şi nu am avut niciodată probleme de securitate cu livrările. Iar eu sunt convins că situaţia nu se va schimba nici pe viitor”, a declarat Gerhard Schröder.
Dacă Nord Stream, consorţiu aparţinând concernului rus Gazprom, întreprinderii germane Eon, concernului german Wintershall şi firmei olandeze Gasuine, va construi gazoductul prin Marea Baltică, statele vest-europene ar putea evita pe viitor dependenţa de tranzitul prin Ucraina. Fostul cancelar german consideră că disputele repetate dintre Rusia şi Ucraina privind livrările de gaz, fac absolut necesară construcţia noului gazoduct.
Iar managerul Wintershall, Reinier Zwitserloot consideră că: „Avem nevoie de gazoduct deoarece în următorii zece ani, Europa va extrage din ce în ce mai puţin gaz, consumând însă mai mult. Iar unul din principalii furnizori este desigur Rusia. Infrastructura de astăzi, care tranzitează Ucraina şi Polonia va fi folosită şi pe viitor, însă avem nevoie de încă o conductă pe care dorim să începem deja să o construim.”
Statele est-europene precum Polonia sau ţările baltice se opun proiectului Nord Stream. Executivele statelor est-europene se tem că dacă Occidentul nu mai depinde de infrastructura de tranzit, Rusia va putea opri gazele pentru restul Europei după bunul plac.
În acelaşi timp, viitorul gazoduct din Marea Baltică este aspru criticat de organizaţiile pentru protecţia mediului. Finlanda a anunţat că priveşte construcţia gazoductului cu scepticism iar Suedia a solicitat deja mai multe modificări ale rutei de tranzit. Iar gazoductul nu poate fi construit fără acceptul guvernului de la Stockholm, din cauză că o mare parte a rutei traversează apele teritoriale suedeze.