Formaţiunea social-democrată SPD s-a reunit în congres la Berlin, dar delegaţii nu au mai nimic de sărbătorit. Dacă în acest moment ar avea loc alegeri generale la nivel federal, partidul cancelarului Olaf Scholz nu ar mai obţine decât 14 la sută din voturi, cu două procente mai puţin decât în noiembrie. Este cel mai mic procentaj înregistrat din iunie 2021 încoace.

Ecologiştii ar fi votaţi în acest moment de 15 la sută din cetăţeni, cu un procent mai mult decât luna trecută. Iar liberalii din FDP ar staţiona la doar patru la sută din sufragii, rămânând astfel un partid extraparlamentar. Uniunea Creştin Democrată / Creştin Socială(CDU/CSU) ar obţine acum la alegeri 32 la sută din voturi (+2), acesta fiind cel mai bun rezultat al conservatorilor din martie 2021 până acum. Pe locul doi s-ar clasa partidul populist de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), cu 21 la sută din voturi. La fel ca FDP, formaţiunea de stânga Die Linke nu ar mai fi reprezentată în Bundestag, fiindcă în prezent ar obţine doar trei la sută din voturi (-2). 

Olaf Scholz devine tot mai nepopular 

Actualul sondaj ARD-Deutschlandtrend a fost realizat de institutul demoscopic infratest-dimap în perioada 4-6 decembrie, fiind chestionat un eşantion reprezentativ compus din 1364 de germani cu drept de vot. Numai 17 la sută din ei s-au declarat mulţumiţi de activitatea guvernului federal, în vreme ce 82 la sută au exprimat critici. 

Criticat este mai ales cancelarul Scholz. Doar 20 la sută din cei chestionaţi s-au declarat mulţumiţi de activitatea sa, acesta fiind cel mai slab procentaj obţinut de un cancelar german din 1997 încoace, de când se realizează sondajele ARD-Deutschlandtrend. 

Chiar dacă 48 la sută din repondenţi sunt de părere că deciziile moderate luate de guvern i se datorează cancelarului, doar 23 la sută mai văd în el un bun manager de criză, şi doar 12 la sută mai consideră că este un comunicator convingător. Doar un sfert din cei chestionaţi (27 la sută) mai sunt de părere că Scholz are calităţile necesare pentru a exercita funcţia de cancelar. 

Ce-i nemulţumeşte pe germani? 

Guvernul federal este de doi ani alcătuit de o coaliţie compusă din SPD, Verzii ecologişti şi FDP. Ea a trecut deja prin mai multe crize, dar niciuna nu a fost atât de profundă ca actuala criză bugetară. La mijlocul lunii noiembrie Curtea Constituţională de la Karlsruhe a declarat în parte ilegal proiectul de buget pe anul viitor. SPD, Verzii şi FDP au încercat să folosească împuterniciri de credit nefolosite din perioada pandemiei de coronavirus, în valoare de 60 de miliarde de euro, pentru măsuri de protecţie a climei, dar judecătorii au decis că este anticonstituţional. 

Drept urmare în bugetul pe 2024, care ar fi trebuit să fie deja adoptat de multă vreme, s-a căscat o mare gaură. Iar membrii coaliţiei nu reuşesc să cadă de acord ce trebuie făcut. Să contracteze totuşi noi credite, suspendând din nou frâna datoriilor, ancorată în Constituţie? Să majoreze impozitele? Să facă economii? În această situaţie se aşteaptă de la cancelar să scoată guvernul şi ţara din criză. Dar care să fie soluţia? Nici cei chestionaţi de infratest-dimap nu ştiu prea bine. 

47 la sută din ei cred că soluţia ar fi o politică de austeritate, 35 la sută că se impune suspendarea frânei datoriilor şi doar opt la sută din ei s-au declarat în favoarea majorării impozitelor. 

Să se reducă ajutoarele sociale? Sau ajutoarele pentru Ucraina? 

Demoscopii au pus şi întrebarea unde ar fi bine să se facă economii, dacă nu se contractează noi credite. 64 la sută din repondenţi sunt de părere că reducerea ajutoarelor sociale de care beneficiază cei fără loc de muncă ar fi o soluţie optimă, iar 54 la sută din ei s-au declarat de acord şi cu reducerea ajutoarelor militare pentru Ucraina. 

Mai poate fi salvată clima? 

La Dubai se desfăşoară cea de-a 28-a conferinţă ONU pe teme climatice. Aşteptările repondenţilor sunt acum mai mici decât în preajma unor conferinţe trecute, cum au fost cele din 2018 de la Katowice sau de la Glasgow, din 2021, în privinţa cooperării globale în materie de climă. 

Numai zece la sută mai cred că ţările lumii pot gestiona împreună urmările transformărilor climatice, 86 la sută se îndoiesc de asta. Cei chestionaţi nu sunt sceptici doar fiindcă se înmulţesc fenomenele meteo extreme, ci fiindcă se îndoiesc şi de contribuţia celorlalte naţiuni. 

Cei mai mulţi sunt de părere că Germania face deja multe împotriva schimbărilor climatice şi a venit şi rândul altor ţări să facă acelaşi lucru (62 la sută). Adoptarea unui stil de viaţă mai auster este considerat benefic de 70 la sută din cei chestionaţi, dar, în 2019, 85 la sută erau de aceeaşi părere. 

Responsabilitatea pentru protecţia climei revine mai ales economiei, consideră 61 la sută din cetăţeni. Iar o mai acurată reflectare în preţuri a costurilor ecologice, de exemplu printr-un impozit pe emanaţiile de CO2, mai este sprijinită de doar 36 la sută din cetăţeni, faţă de 42 la sută, în toamna anului 2021.