„Am un nod în stomac”, mărturisește Yvonne Snither, la Haga, a doua zi după victoria populistului de dreapta Geert Wilders în alegerile parlamentare olandeze desfășurate miercuri, 22 noiembrie 2023. Și Siamak are un sentiment ciudat - și își face griji pentru viitorul țării sale. Sunt însă și alegători care salută rezultatul alegerilor. Roy van de Puut crede „că este foarte bine” iar Vincent Ventink, convins că populistul de dreapta va fi următorul premier olandez, punctează că „oamenii au votat așa pentru că așa au vrut”.

Victorie peste toate așteptările

Populația din Țările de Jos s-a trezit într-un nou scenariu politic, după o noapte electorală incitantă. Ultimele sondaje de opinie dinainte de alegeri sugerau o cursă strânsă între primele trei formațiuni aflate în competiție.

Geert Wilders a fost el însuși surprins de scorul obținut: cu cele 37 din totalul de 150 de locuri câștigate în viitorul parlament, Partidul pentru Libertate (PVV), pe care l-a fondat și îl conduce a reușit mai mult decât dublul numărului de mandate față de precedenta legislatură (17).

În urma PPV, alianța electorală dintre social-democrați și ecologiști, din jurul fostului vicepreședinte al Comisiei Europene Frans Timmermans, a câștigat 25 de locuri, în vreme ce Partidul Popular pentru Libertate și Democrație (VVD, conservator-liberal), condus de Dilan Yesilgöz, va avea de 24 deputați.

Revolta eșuată a centrului în fața discursului populist

René Cuperus, analist politic la Institutul Clingendael, regretă rezultatul și vorbește despre un „șoc” pentru țară. Electoratul din Țările de Jos spera să ofere, la urne, un contraexemplu pentru succesul global al populismului anti-sistem. Au sperat ca, spre deosebire de Italia lui Meloni sau SUA lui Trump, să poată „demonstra revolta centrului politic”. Argumentele veneau de la apariția unor noi partide - un partid al fermierilor și un altul al „noului contract social”, născut în jurul unui fost creștin-democrat, Pieter Omtzigt.

Wilders, în schimb, a provocat în mod repetat furori cu poziția sa islamofobă. A comparat în trecut islamul cu fascismul. A fost și condamnat pentru insultarea cetățenilor marocani, motiv pentru care s-a aflat sub protecția poliției, din cauza amenințărilor cu moartea primite timp de douăzeci de ani.

În actualul său manifest electoral, Wilders solicită închiderea moscheilor din Țările de Jos și interzicerea vânzării Coranului. Oferta sa pentru votanți includea, de asemenea, respingerea totală a solicitărilor de azil și un referendum obligatoriu privind Nexit - adică ieșirea Țărilor de Jos din Uniunea Europeană.

Tonuri mai blânde în campania electorală

Pe parcursul campaniei electorale, însă, Wilders a adoptat un ton mai blând: dacă ar ajunge prim-ministru, ar fi unul al tuturor olandezilor, a afirmat el de mai multe ori. Aceste noi mesaje i-au atras porecla „Geert Milders” în rândul populației, adică „Mai Blândul Geert”, opus lui Wilders care înseamnă „sălbatic”.

Chiar și în prima sa reacție de după alegeri a confirmat acest nou curs, mai moderat. Închiderea moscheilor nu este un subiect actual. Rămâne, în schimb, prioritară limitarea imigrației și a solicitanților de azil.

Dar nu doar „tonurile mai blânde” sunt motivele succesului înregistrat de partidul populiștilor de dreapta PVV, spun experții, care bănuiesc că și cursul în zig-zag al Partidului pentru Libertate și Democrație, condus de Yesilgöz, ar fi putut contribui la rezultatul surprinzător. Inițial, șefa liberalilor lăsase deschis răspunsul la întrebarea dacă va intra într-o coaliție cu partidul lui Wilder. Mai apoi, dar abia cu puțin timp înainte de alegeri, a exclus să se alăture unui guvern cu Wilders ca prim-ministru.

Migrația și penuria de locuințe au jucat și ele un rol în rezultatul alegerilor, spune consultantul politic Cuperus, într-un interviu pentru DW. Iar între cele două subiecte există o evidentă legătură. Problema migrației a dominat campania electorală și, potrivit sondajelor, a fost cel mai important factor în decizia de vot: alegându-l pe Wilder, electoratul a dat partidelor un „semnal foarte puternic” că trebuie să se schimbe ceva în acest domeniu.

Wilders vrea să conducă - dar cu cine?

Miercuri seară (22 noiembrie 2023), Wilders a subliniat la televiziunea olandeză că voința alegătorilor trebuie luată în considerare și, prin urmare, și-a reafirmat pretenția la funcția de prim-ministru. Pentru a putea constitui un Guvern stabil are nevoie de o majoritate de 76 de voturi în camera inferioară a Parlamentului olandez. Iar în acest scop urmează negocieri lungi și complicate, al căror rezultat este dificil de prognozat. La prima vedere, cea mai firească soluție pare să fie o coaliție cu VVD și cu noul partid al fostului creștin-democrat Pieter Omtzigt.

Deși reticente inițial, ambele părți au adoptat acum o abordare de așteptare. Pentru analistul politic Cuperus, toate opțiunile, inclusiv noi alegeri, sunt încă pe masă. Iar deocamdată este prea devreme pentru a determina consecințele acestor alegeri pentru Olanda, conchide Cuperus.