Spotmedia: Care e adevărul performanței sportivilor din România dincolo de propaganda naționalistă? Ce se ascunde în spatele luptelor politice legate de Jocurile Olimpice?
Publicitate
Ana Bărbosu a terminat concursul de gimnastică, proba de la sol, pe locul 4, ratând obținerea unei medalii de bronz după ce gimnasta Jordan Chiles din SUA a depus o contestație care i-a fost acceptată, mărindu-i nota inițială. Episodul a generat o nouă furie naționalistă și anti americană pe rețelele sociale.
În luna iulie 2021, exact în ziua în care avea loc deschiderea olimpiadei de la Tokyo, George Simion posta pe pagina sa de Facebook un video. Pe parcursul timpului clipul a strâns peste un milion de vizualizări, dar a mai făcut ceva, a creat o tendință care s-a păstrat și trei ani mai târziu la olimpiada de la Paris.
Video-ul respectiv e un fragment din transmisiunea televizată a ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice din Los Angeles, 1984.
„Sportul românesc-încotro? A început olimpiada de la Tokyo, dar ultimii 30 de ani au dus la distrugerea sportului de performanță (și de masă) în țară. Locul 2 la medalii în 1984 (Los Angeles). În 2021 oare cum va fi?”, scria George Simion la vremea respectivă.
Interogația nostalgică a creat un val de postări și distribuiri în care se deplânge prăbușirea sportului românesc, dar se aduc și laude regimului comunist pentru grija pe care o avea față de sportivi și de sport.
Mulți dintre nostalgicii după perioada comunistă și Nicolae Ceaușescu ar fi surprinși dacă ar afla că performanța românilor la Olimpiada de la Sydney, Australia, din anul 2000, e cel puțin la fel de glorioasă ca aceea din SUA, dacă nu chiar mai valoroasă datorită contextului istoric.
Publicitate
Recordul de la Los Angeles
Delegația României a obținut la Los Angeles, în 1984, un număr de 53 de medalii: 20 de aur, 16 de argint și 17 de bronz.
Țara noastră a ocupat locul doi în clasamentul pe națiuni în funcție de titlurile olimpice (medaliile de aur), după SUA (83), și pe locul trei la numărul total de medalii, după SUA (174) și Republica Federală a Germaniei (59).
Olimpiada de la Paris - în 2024 şi în urmă cu 100 de ani
După un secol, Jocurile Olimpice se desfăşoară iarăşi la Paris. Între Olimpiada de atunci şi cea de acum s-au schimbat multe. Dar şi în 1924 au existat mari performanţe sportive şi adevărate staruri în devenire.
Imagine: Cover-Images/IMAGO
1924: La periferia oraşului
Cu o sută de ani în urmă cele mai multe întreceri sportive s-au desfăşurat în afara oraşului. Doar hala pentru ciclism "Vélodrome d'Hiver" se afla în apropierea Turnului Eiffel. Cele mai multe întreceri s-au desfăşurat la Colombes, o suburbie a Parisului, unde se afla şi stadionul olimpic de atunci (în imagine). În 2024 se află încă în uz, ca stadion de hockey.
Imagine: United Archives International/IMAGO
2024: În plin centru
Organizatorii Olimpiadei aduc întrecerile şi în centrul Parisului. În imediata apropiere a Turnului Eiffel, în Place de la Concorde, în faţa Domului Invalizilor şi în Grand Palais sunt amenajate arene şi săli de sport temporare. Întreceri vor avea loc şi pe Sena.
Imagine: picture alliance/dpa/Xinhua
1924: Prima ceremonie de deschidere în "stilul clasic" de mai târziu
La ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice din 1924 toate echipele naţionale, în frunte cu cea elenă, au intrat pentru prima dată una după alta pe stadion aliniindu-se înaintea deschiderii oficiale a întrecerilor. De atunci încoace acest ceremonial se repetă la fiecare ediţie.
Imagine: Colorsport/IMAGO
2024: O ceremonie de deschidere diferită
Deschiderea întrecerilor din 2024 va fi în schimb diferită. Sportivii nu se vor alinia pe stadion ci se vor plimba pe Sena la bordul a 600 de ambarcațiuni. Vor trece pe lângă Catedrala Notre Dame și se vor opri la podul Alexandre III, unde va avea loc ceremonia de deschidere.
Ceremonia de deschidere a Olimpiadei de vară din 1924 a avut loc pe 4 mai, cea de închidere pe 27 iulie. Între cele două date se află aproape trei luni, mai exact 83 de zile. În total s-au câștigat 126 de medalii în 23 de discipline sportive.
Imagine: Collection IM/KHARBINE-TAPABOR/IMAGO
2024: Timp mult mai scurt
Astăzi, o sută de ani mai târziu, stresul este mult mai mare. Între ceremonia de deschidere şi cea de închidere se află doar 17 zile. În acelaşi timp programul este mult mai dens. În total vor fi decernate 329 de medalii în 32 de discipline sportive. La rugby, handbal şi fotbal întrecerile preliminare au debutat cu două zile înaintea ceremoniei de deschidere.
Din cei 3089 de participanţi activi la întrecerile de vară din 1924 doar 135 au fost femei. Şi asta deşi la vremea respectivă existau deja de 24 de ani întreceri olimpice pentru femei. Numărul disciplinelor feminine era încă mic. Medalii pentru femei au existat doar pentru scrimă, înot, sărituri de la trambulină şi tenis.
Imagine: United Archives International/IMAGO
2024: Paritate între sexe
La Olimpiada din 2024 vor participa 10.000 de sportivi activi. Potrivit organizatorilor vor fi 5.250 de bărbaţi şi 5.250 de femei. Întrecerile de la Paris vor fi astfel primele cu o paritate deplină între atleţi şi atlete.
Imagine: Swen Pförtner/dpa/picture alliance
1924: Record pe cenuşă roşie
Întrecerea de 100 de metri sprint a fost câştigată de britanicul Harold Abrahams în 10,6 secunde (în imagine). Acesta a fost recordul olimpic de atunci. Duelul dintre evreul Abrahams şi scoţianul catolic Eric Liddell a fost mai târziu subiectul filmului "Chariots of Fire", câştigător al premiului Oscar.
Imagine: Colorsport/IMAGO
2024: Sub 10 secunde
La o sută de ani după recordul lui Abrahams cu timpul de atunci nu se mai ajunge probabil nici măcar în preliminare. La Tokio Marcell Jacobs a câştigat medalia de aur cu timpul de 9,80 secunde. La Paris favorit este considerat Noah Lyles (al doilea din dreapta) din SUA. Recent timpul său cel mai bun a fost de 9,81 secunde.
Imagine: Michel Euler/AP Photo/picture alliance
1924: Un tânăr star se naşte
Unul din cei mai mari sportivi a fost în urmă cuo sută de ani înotătorul american Johnny Weissmüller, născut la Timişoara. În bazinul olimpic a câştigat trei medalii de aur şi a jucat şi în echipa de polo pe apă. Mai târziu Weissmüller a devenit o celebritate ca actor, interpretând rolul lui Tarzan în 12 filme de mare succes.
Imagine: Colorsport/IMAGO
2024: O altă mare promisiune
Un mare potenţial, comparabil cu al lui Weissmüller, are în 2024 baschetbalistul parizian Victor Wembanyama. Atletul cu înălţimea de 2,24 metri nu ar fi însă potrivit pentru rolul unui rege al junglei ci mai degrabă pentru cel al unui extraterestru. El este deja poreclit "Alien".
Imagine: Artur Widak/NurPhoto/picture alliance
1924: Polo călare era încă disciplină olimpică
Din perspectiva de azi, comparând programul întrecerilor din 1924 şi din 2024, doar disciplina sportivă polo călare pare relativ exotică. Acest sport nobil şi complex a fost disciplină olimpică între anii 1900-1936.
Imagine: TopFoto/IMAGO
2024: O nouă disciplină exotică
Un secol mai târziu, Comitetul Internaţional Olimpic a inclus între disciplinele sportive pentru prima dată şi dansul sportiv Breaking (în imagine), pentru a da satisfacţie şi publicului mai tânăr.
Imagine: Norbert Schmidt/picture alliance
14 imagini1 | 14
Presate de Uniunea Sovietică, 19 țări au boicotat olimpiada din Los Angeles, ca reacție la faptul că în 1980 SUA alături de alte 59 de state nu au participat la Jocurile Olimpice de la Moscova, din cauza faptului că URSS a invadat Afganistanul. România a participat și la olimpiada din URSS, unde a obținut 25 de medalii: 6 de aur, 6 de argint și 13 de bronz.
La ediția din 1980 a fost și un scandal la gimnastică unde mai mulți membri ai delegației României, dar și comentatorul sportiv Cristian Țopescu (1937-2018) au acuzat oficialii sovietici că au nedreptățit-o pe Nadia Comăneci, neacordându-i titlul de campioană la individual compus.
Performanța olimpică în „epoca de aur” și după
Deși sportul era un vehicul extrem de important pentru Nicolae Ceaușescu, acesta urmărind să obțină validarea regimului său dictatorial și prin acest mod, nu se poate spune că țara noastră a fost o forță olimpică în acea perioadă, episodul din SUA fiind o excepție.
În perioada 1965 - 1989 (șase ediții olimpice), în care România a fost condusă de Nicolae Ceaușescu, sportivii au obținut un număr de 160 de medalii, dintre care 44 de aur.
După 1989, la nouă ediții, România a obținut 113 medalii, dintre care 38 de aur.
Din aceste cifre, se poate observa că după prăbușirea comunismului sportivii din țara noastră, în ciuda greutăților de tot felul, a crizei economice prelungite, a perioadei de tranziție și a lipsei investițiilor în infrastructură s-au comportat mai mult decât onorabil.
Cifrele arată și că performanța olimpică are legătură, pe lângă crearea unor condiții optime de antrenament, cu sistemul de selecție și metodele de pregătire.
Degeaba ai stadioane, săli și bazine dacă nu ai jucători, antrenori și metode să crești performanța.