Luni la rând a simțit un ”sentiment copleșitor de furie”: până în prima jumătate a anului 2025 a lucrat la Ierusalim, pentru o mare organizație de ajutor umanitar cu sediul în Statele Unite, Misiunea ei era să redacteze declarații publice referitoare la situația din teritoriile palestiniene ocupate.

A trebuit adesea să lupte săptămâni întregi pentru a obține publicarea unui comunicat, povestește interlocutoarea DW. Conducerea organizației insista să dilueze limbajul, considerând termeni precum ”ocupație”, ”blocadă” și ”responsabilitate” drept prea problematici. A simțit, spune femeia, alegându-și cu grijă cuvintele, că ”făcea parte dintr-un proces de cosmetizare a situației din Gaza”. Că, în esență, i se cerea ”să mintă”.

”Singurul mod în care puteam descrie ceea ce se întâmpla în Gaza era printr-un limbaj extrem de diluat, care minimaliza rolul Israelului”.

A trecut ceva vreme de când a renunțat la acea poziție profesională și a părăsit regiunea. Este hotărâtă să nu mai lucreze niciodată în sectorul umanitar.

Ghiduri restrictive de comunicare

De-a lungul mai multor luni, unitatea de investigații a DW a vorbit cu 19 surse din mai multe organizații internaționale care oferă asistență umanitară palestinienilor. Oscilând între furie și disperare, toți cei intervievați de DW, cu excepția unuia, au cerut să rămână anonimi, de teama pierderii locului de muncă.

DW a analizat e-mailuri interne, mesaje și ghiduri de proceduri, a examinat site-urile organizațiilor, paginile explicative și peste 100 de declarații publice publicate înainte și după ce Israelul a introdus un nou proces de înregistrare a ONG-urilor, în martie. Concluziile au confirmat relatările lucrătorilor intervievați.

DW a constatat că, în ultimele luni, organizațiile și-au revizuit, într-o măsură mai mare sau mai mică, limbajul folosit în comunicările publice legate de războiul declanșat de Israel în Gaza după atacurile conduse de Hamas, care au ucis aproape 1200 de persoane pe 7 octombrie 2023. Unele organizații umanitare de prim rang au evitat să formuleze critici puternice, chiar dacă războiul Israelului în Gaza a ucis peste 62.000 de oameni, inclusiv 19.000 de copii, și a dus la strămutări masive de populație și foamete. În cel puțin un caz, ghidurile interne conțineau chiar o listă de termeni care erau permiși doar în întâlniri private cu donatori sau politicieni.

Intervenții umanitare cu înmatriculare

Au fost și ONG-uri care s-au abținut să semneze declarații comune alături de alte organizații umanitare, dacă acestea includeau termeni precum cei menționați mai sus sau alții pe care conducerea îi considera prea sensibili.

Conflictul din teritoriile palestiniene a fost întotdeauna delicat pentru organizațiile internaționale. Dar liniile roșii trasate în ultimele luni pentru comunicare sunt deosebit de restrictive, a constatat DW.

Motivul pare să fie noul proces de înregistrare aprobat de autoritățile israeliene la sfârșitul anului 2024. Organizațiilor li s-a cerut să se reînmatriculeze până la începutul lui septembrie 2025, dacă vor să activeze în continuare în Gaza și în Cisiordania.

Acest lucru a avut un efect de ”răcire” aproape imediat asupra întregului sector, a declarat pentru DW o fostă angajată a unei organizații umanitare.

Cum funcționează înregistrarea ONG-urilor

Organizațiile trebuie acum să furnizeze autorităților israeliene date sensibile, precum informații personale despre toți colaboratorii palestinieni, inclusiv despre angajații din teren, din Gaza. Multe ONG-uri se opun ferm acestei cerințe, de teamă că ar putea expune personalul din teritoriile palestiniene la riscuri suplimentare.

Reglementările permit oficialilor să refuze permisele organizațiilor care sprijină acțiuni juridice împotriva soldaților israelieni în fața instanțelor internaționale sau care angajează persoane cunoscute că s-au exprimat în ultimii șapte ani în favoarea boicotării Israelului.

Angajați umanitari intervievați de DW susțin că stipulările sunt intenționat formulate foarte vag, pentru a oferi autorităților libertatea de a forța interzicerea și reducerea la tăcere a actorilor internaționali indezirabili.

La mijlocul lunii august, o sută de organizații internaționale au condamnat procesul de înregistrare, afirmând că scopul este să blocheze ajutorul imparțial, să reducă la tăcere vocile din advocacy și să cenzureze raportările umanitare. Organizațiile nonguvernamentale acuză că nu aveau nicio garanție ”că furnizarea unor astfel de informații nu ar expune și mai mult personalul sau nu ar fi folosită pentru a avansa obiectivele militare și politice declarate ale guvernului Israelului”.

DW a aflat că, în culise, organizațiile umanitare au încercat să negocieze un proces de înregistrare parțial, în speranța că nu vor fi obligate să ofere detaliile personalului lor palestinian din Gaza.

”Se creează un precedent periculos”, punctează Shaina Low, consilieră pentru comunicare la Norwegian Refugee Council, specializată în ajutoarele pentru Palestina. Este una dintre puținele organizații care nu și-a diluat discursul în privința Gazei iar Low singura angajată umanitară care a acceptat să comenteze oficial pentru DW. Întregul proces de înregistrare este lipsit de transparență, a declarat Low, în interviul oferit la reședința ei din Amman, Iordania.

Confruntat cu îngrijorările organizațiilor, Ministerul israelian pentru Afaceri ale Diasporei și Combaterea Antisemitismului, care supraveghează procesul de înregistrare, a transmis DW într-o declarație scrisă că guvernul ”susține activitatea umanitară autentică, dar nu va permite actorilor ostili să opereze sub o aparență umanitară”. Comunicatul menționează că Israelul va ”apăra, ca orice stat suveran, suveranitatea și cetățenii săi, asigurându-se că umanitarismul nu este exploatat ca acoperire pentru acțiuni subversive”.

”Vizibilitate redusă”

Sectorul umanitar a reacționat imediat la noile reglementări, a declarat pentru DW o angajată a unei organizații. Liderii ONG-ului pentru care lucra au anunțat că intră într-un regim de ”vizibilitate redusă”. Asta însemna, spune interlocutoarea: ”Fără referiri la Curtea Penală Internațională, fără referiri la Curtea Internațională de Justiție, aproape nici măcar la dreptul umanitar internațional”.

Cuvintele și termenii interziși în comunicarea publică diferă. Două mari organizații internaționale deosebit de prudente cu limbajul folosit sunt Action Contre la Faim (ACF) și International Rescue Committee (IRC), cu sediul în SUA. DW a analizat comunicările publice ale acestor organizații privind Gaza și Cisiordania, din octombrie 2023 până în iulie 2025. Ambele au eliminat anumiți termeni din mesajele lor publice.

În octombrie 2023, IRC avertiza că populația din Gaza se află ”sub asediu”. Situația din teren nu s-a îmbunătățit, dar după decembrie 2024 IRC nu a mai folosit termenul.

Un alt exemplu este semnalarea încălcărilor dreptului umanitar internațional, adică setul de principii și reguli pentru participanții la conflicte armate. În octombrie 2023, în urma intensificării violențelor din Israel și Gaza, ACF a publicat o declarație în care condamna ”atacarea deliberată și disproporționată a civililor” ca fiind ”inacceptabilă” și o ”încălcare a dreptului umanitar internațional”.

Organizația a continuat să denunțe încălcări ale dreptului umanitar internațional în declarațiile ulterioare, dar după anunțarea noii politici de înregistrare, ACF nu a mai numit explicit anumite acțiuni drept încălcări ale dreptului umanitar internațional.

Confruntată cu constatările DW, ACF a transmis într-o declarație scrisă că ”cel mai important lucru este să asigurăm continuitatea operațiunilor, accesul la populațiile vulnerabile și angajamentul față de principiile umanitare”. Organizația susține că ”cere în continuare o încetare imediată și permanentă a focului, respectarea dreptului umanitar internațional, acces umanitar neîngrădit, eliberarea ostaticilor și protejarea civililor și a lucrătorilor umanitari”. Până la data publicării acestui articol, IRC nu a răspuns solicitării DW de a comenta.

Organizațiile își moderează limbajul

DW a văzut mesaje interne în care conducerea unei organizații internaționale de prim rang se referea explicit la noul proces de înregistrare ca la principalul motiv pentru adoptarea unui limbaj mai temperat sau pentru refuzul de a semna declarații comune.

Un angajat al unei astfel de organizații umanitare a arătat DW documente interne, inclusiv comunicate și mesaje propuse conducerii care îi cerea să elimine citate ale unor colegi din Gaza, considerate ”prea emoționale”.

”De fiecare dată inventează o nouă scuză: «Asta nu poate fi verificată», «Asta ne-ar putea pune în pericol înregistrarea»”, a spus bărbatul, a cărui sufragerie este decorată cu un imens steag palestinian. Familia sa încearcă să supraviețuiască în Gaza. Pentru un astfel de angajat este greu să se confrunte cu ceea ce i se cere să facă.

O altă sursă DW a relatat despre lideri de la vârf care transmiteau în mod repetat, în ședințe, că menținerea operațiunilor este primordială. ”La care eu răspundeam mereu: Ce operațiuni?”, a comentat sursa.

De la începutul războiului, organizațiile umanitare s-au confruntat cu provocări din ce în ce mai mari pentru a opera în Gaza și Cisiordania. S-au lovit de dificultăți în reînnoirea vizelor umanitare, iar o parte din personalul activ în teren a fost rănit sau ucis în operațiunile militare israeliene. Ierusalimul a restricționat fluxul de ajutoare către Gaza, uneori oprindu-l complet. În mai anul acesta a introdus un program de distribuție a ajutoarelor care exclude organizațiile umanitare consacrate.

O cantitate infimă de ajutor internațional primește permisiunea de a intra în zona palestiniană, iar Gaza Humanitarian Foundation (GHF), cu sediul în SUA și înființată în februarie, a preluat misiunea de livrare. GHF operează doar patru puncte de distribuție, forțând beneficiarii să meargă ore întregi pe jos pentru a avea acces la hrană.

Potrivit Națiunilor Unite, peste 1300 de palestinieni au fost uciși de forțele israeliene și contractorii de securitate în timp ce încercau să obțină hrană, între mai și sfârșitul lunii iulie, inclusiv 859 în apropierea punctelor GHF. Mulți alții au fost răniți.

Într-o conversație telefonică, un medic din Gaza a descris foametea din teritoriu ca fiind generalizată și a precizat pentru DW că centrele de distribuție ale GHF sunt ”un loc al morții”. Într-o declarație scrisă primită la redacție, GHF a respins acuzațiile. ”Sunt false și exagerate și provin direct din Ministerul Sănătății din Gaza, controlat de Hamas. Din păcate, continuă să fie repetate de mass-media fără verificare”.

Advocacy-ul, o „vulnerabilitate”

Confruntate cu cvasi-monopolul GHF asupra distribuției de ajutoare și cu noul proces de înregistrare a ONG-urilor impus de Israel, organizațiile umanitare au de ales între a vorbi deschis și a risca refuzul oficial de a ajuta oameni în nevoie, pe de o parte, sau a-și autocenzura limbajul în speranța că vor putea, la un moment dat, livra ajutoare palestinienilor. În multe cazuri, a descoperit DW, conducerile ONG-urilor aleg a doua variantă.

”Ai două opțiuni și ambele sunt greșite”, a comentat un angajat umanitar. Advocacy-ul, a spus un altul, ”este cea mai mare vulnerabilitate a noastră”. Mai mulți angajați umanitari intervievați de DW sunt de părere că abținerea de la declarații publice nu garantează că vor putea furniza ajutor palestinienilor în nevoie. ”Nu am văzut ca tăcerea, capul aplecat, să îți permită mai mult acces și să te lase să îți faci treaba”, a punctat și Low, de la NRC.

Cu presa internațională interzisă în Gaza și ONG-urile tot mai restricționate, angajații umanitari se tem că Israelul urmărește să elimine ultimii observatori internaționali și independenți din teren. Într-o zi, ”oamenii își vor dori să fi spus mai multe, mai devreme”, a conchis una dintre persoanele intervievate. ”Nu este oare treaba mea să fac tot ce pot pentru a opri ceva atât de oribil?”

Odată ce organizațiile umanitare se autocenzurează, pe măsură ce războiul continuă, eforturile și experiențele angajaților umanitari par adesea să intre în conflict cu prioritățile politice ale ONG-urilor care îi angajează, Și, asta, în detrimentul civililor din Gaza. Sau, cu vorbele uneia dintre voluntarele cu care DW a stat de vorbă: ”Dacă nu putem vorbi despre cum arată supraviețuirea pentru oamenii din Gaza, atunci zugrăvim o realitate complet diferită”.