Letonia a atras atenția că încălcările spațiului aerian din apropierea frontierei estice a NATO nu reprezintă un fenomen nou. Reprezentanta acestei țări a afirmat la ONU că incidente similare au fost documentate în repetate rânduri și a apreciat că situația de la Galați demonstrează încă o dată cât de strâns este legată securitatea statelor europene de evoluțiile de pe frontul ucrainean. Oficialul leton a subliniat că, în opinia sa, securitatea Ucrainei și cea a Europei nu pot fi separate una de cealaltă.

Grecia, la rândul ei, și-a exprimat solidaritatea cu România, amintind că autoritățile române au înregistrat în ultimii ani numeroase cazuri în care drone sau fragmente de drone au ajuns pe teritoriul național. Potrivit reprezentantei elene, ceea ce diferențiază episodul de la Galați de incidentele precedente este faptul că au existat persoane rănite. Atena a calificat orice încălcare a frontierelor unui stat drept inacceptabilă și contrară normelor internaționale.

"Grecia condamnă aceste încălcări și sprijină România. Orice încălcare a granițelor de stat în aer, pe mare sau pe uscat este o încălcare inacceptabilă a regulilor internaționale și cerem ca Rusia să înceteze aceste acte ilegale", a adăugat ea.

Reacții internaționale

Danemarca a transmis și ea un mesaj de sprijin pentru București, reprezentantul acestei țări subliniind că spațiul aerian românesc a fost afectat în mod repetat de consecințele războiului. El a cerut totodată încetarea ostilităților. Oficialul a afirmat că respectarea principiilor Cartei ONU reprezintă singura bază posibilă pentru revenirea la stabilitate. "Este clar cine vrea pacea și cine este disperat să prelungească războiul, oricât ar costa. Singura cale de a merge înainte este să respectăm Carta ONU. Danemarca cere Rusiei să înceteze ostilitățile", a spus oficialul danez.

În dezbatere au intervenit și state care au pus accentul pe riscul unei escaladări necontrolate. Pakistanul, de pildă, a reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a tuturor statelor și a avertizat că incidentele produse în apropierea frontierelor pot genera consecințe greu de anticipat. Reprezentantul pakistanez a pledat pentru continuarea eforturilor diplomatice și pentru menținerea canalelor de dialog inițiate de SUA. 

O poziție prudentă a avut în schimb China. Fără a intra în disputa privind responsabilitatea incidentului, reprezentantul chinez a cerut stabilirea completă a faptelor și a făcut apel la calm și reținere. Beijingul a avertizat că orice interpretare pripită sau orice eroare de calcul poate contribui la agravarea situației și la extinderea tensiunilor existente.

Între timp, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat poziția adoptată de autoritățile române după incident. Liderul de la Kiev i-a mulțumit președintelui Nicușor Dan pentru modul în care a prezentat concluziile investigației și a apreciat că dovezile și faptele reprezintă cel mai bun răspuns la tentativele de contestare a responsabilității pentru cele întâmplate la Galați.

În paralel, autoritățile române au anunțat că rezultatele investigației tehnice și concluziile raportului vor fi transmise structurilor specializate ale NATO și Uniunii Europene. Astfel, dosarul incidentului de la Galați continuă să fie analizat atât la nivel național, cât și în cadrul organizațiilor euro-atlantice, într-un moment în care preocupările privind securitatea flancului estic al Alianței rămân ridicate.

Volodimir Zelenski mulțumește României

Între timp, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat poziția adoptată de autoritățile române după incident. Liderul de la Kiev i-a mulțumit președintelui Nicușor Dan pentru modul în care a prezentat concluziile investigației și a apreciat că dovezile și faptele reprezintă cel mai bun "leac împotriva minciunilor lui Putin", respectiv  împotriva tentativelor de contestare a responsabilității pentru cele întâmplate la Galați.

Anterior, Ucraina a respins discursul Rusiei, acuzând Moscova că folosește același "model de negare și distorsiune". Reprezentantul ucrainean a spus că "Rusia poate să arunce teoriile conspirației la coș" și că incidentul de la Galați este și un test la adresa NATO, menit să vadă "cât de departe poate merge Rusia" în apropierea teritoriului aliat.

Reamintim că, luni, Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit la cererea României, după ce o dronă de proveniență rusească a lovit un bloc din Galați și a rănit civili.

Rusia a negat acuzațiile și a susținut că România nu a prezentat dovezi clare. Ambasadorul rus Vasili Nebenzia a spus că există contradicții în declarațiile oficialilor români: inițial s-ar fi vorbit despre o dronă rusească intrată în spațiul aerian românesc, iar apoi președintele Nicușor Dan ar fi spus că drona a fost lovită de apărarea ucraineană și deviată spre România.

Rusia recunoaște că a atacat cu drone vineri orașul ucrainean Reni, dar susține că, dacă una dintre dronele sale ar fi lovit acoperișul unui bloc din România, pagubele ar fi fost mult mai mari. Moscova cere o anchetă cu participare rusă și acces la resturile dronei.

Ministrul român de Externe, Oana Țoiu, a spus că analiza militară arată "clar, fără îndoială" că aparatul era o dronă Geran-2 de fabricație rusească și a acuzat Rusia că încearcă să fugă de responsabilitate și "să schimbe adevărul cu propriile naraţiuni".