Pentru al patrulea an consecutiv, Bookfest Chișinău a fost găzduit de centrul Mediacor al Universității de stat din Moldova – un spațiu restrâns ca dimensiuni, dar convenabil prin amplasarea geografică, în centrul orașului, ușor accesibilă pentru vizitatori.

Nu știu de ce Bookfest-ului de Chișinău i se spune "Salon Internațional". Pentru că nu are țări străine invitate, precum se întâmplă la Bookfest București. Este o întâlnire între edituri și scriitori din state unite prin aceeași limbă și cultură, așa cum Reuniunea Teatrelor Naționale Românești de la Chișinău, care a debutat pe 10 septembrie curent (a X-a ediție), nu este "internațională", chiar dacă de câțiva ani consecutiv participă și trupe teatrale din Ucraina.

Boookfest Chișinău este organizat de Asociația Editorilor din România (AER) – director executiv dl Mihai Mitrică, un manager iscusit și recunoscut profesionist al industriei de carte – și este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, în parteneriat cu Ministerul Culturii din România și Ministerul Culturii din Republica Moldova.

"Bookfest Chișinău este un proiect care ne arată cât de puternică este cultura atunci când ne aduce împreună", a spus președinta Maia Sandu în deschiderea Salonului de Carte. Și adevărul acestei sentințe s-a văzut pe întreaga durată a Târgului.

Publicul basarabean și oaspeții capitalei au avut posibilitatea să-și procure cele mai noi apariții editoriale și să asiste la dezbateri și lansări de carte cu participarea unor nume importante ale literaturii române de o parte și alta a Prutului. În cele ce urmează, voi face o frugală trecere în revistă a câtorva evenimente din cadrul Salonului de Carte.

Mircea Cărtărescu la Bookfest Chișinău

După prima sa vizită din februarie 2014 în Basarabia, Mircea Cărtărescu a lansat la Bookfest Chișinău "Șapte ani stranii. Jurnal 2018-2024" – cel de-al cincilea volum dintr-o serie pe care a început-o acum 52 de ani, și în care și-a rămas fidel sieși, ca sensibilitate, și egal ca scriitură. La întâlnirea cu publicul de la Bookfest, Mircea Cărtărescu a mărturisit că tocmai își încheiase, cu o zi mai devreme, ultima pagină de jurnal și a vorbit cât de dependent este de scris.

"Când nu scriu o vreme, nu mă simt bine, e ca și cum ar fi niște condiții improprii de viață pentru mine. Simt că nu mai pot trăi fără să scriu... Jurnalul este un organ scriptural al meu poate mai mult decât cărțile, un fel de tatuaj de pe piele, o 'căptușeală' a hainelor mele. Căptușeala e moale, e netedă, păstrează căldura corpului nostru, altfel hainele ne-ar zgâria, ne-ar incomoda (...) 

Romanele sunt altceva decât jurnalele. Romanele, prin acele analepse și prolepse din teoria literată îndeamnă cititorul să meargă înainte, sunt ca niște nade, ne momesc prin intrigă, prin tramă să citim, ne fac să dorim să aflăm ce urmează. Romanul e ca un fel de statuie făcută în cuvinte. Acest lucru nu este valabil pentru jurnal. Jurnalul pare haotic, pare o însăilare de lucruri neesențiale, pe când în roman totul este esențial, ca și într-un poem. Jurnalul nu formează o structură cristalină, ci una amorfă și atunci e o provocare pentru o editură să vândă un jurnal. Editura Humanitas are curajul acesta..."

Mircea Cărtărescu s-a referit și la lumea anormală în care trăim: "Nu știu dacă este o întâmplare sau o coincidență că după pandemie a venit războiul din Ucraina și s-a schimbat mentalitatea 'masculilor afla' care conduc omenirea. De la unii care respectau înainte regulile jocului internațional, respectau moralitatea și jurisdicția internațională, respectau codurile de noblețe sau gentilețe ale relațiilor dintre state, s-a ajuns la niște mutanți care nu mai respectă absolut nimic, care nu știu decât de forța pumnului, de legile cavernei.”

"Șapte ani stranii ..." – o lectură care te îmbogățește, un jurnal pe care îl recomand cu multă căldură, pentru că este reflecția universului interior al lui Mircea Cărtărescu, adunând nu doar angoase și disperări, inerente spiritului creator, ci și opiniile scriitorului despre literatură și fascinante descrieri ale călătoriilor pe care le-a avut în acești ani. 

Editura Humanitas a mai lansat și alte cărți ce nu pot să ne lipsească din biblioteca personală: Ioana Nicolae, "Drumul spre soare-răsare" (roman). Sabina Fati, "Cine are nevoie de gurile Dunării? O călătorie pe timp de război în Delta extinsă: Transnistria. Ucraina, Basarabia, România". Radu Paraschivescu, "Brățară pe glezna ta" și "În virtutea inepției." Vlad Zografi "Insula de apoi".

Lansarea a doi autori nobelizați: Mario Vargas Llosa, "Sărbătoarea Țapului" și Yosunari Kawabata, "Călătorie către curcubeu", cu Denisa Comănescu moderatoare.  

Alte evenimente la Salonul de Carte

Editura Cartier a împlinit anul acesta 30 de ani de activitate. A publicat numeroși scriitori de valoare, având o foarte bună difuzare în România și organizând de mai mulți ani festivalul "Zilele Literaturii Române la Chișinău" – o manifestare în care autori de pe ambele maluri ale Prutului își dau întâlnire cu publicul basarabean în librării, universități, licee și la Muzeul Literaturii Române, în capitală și în provincie.    

După succesul cu cele două romane – "Vara când mama a avut ochii verzi" și "Grădina de sticlă" –, Tatiana Țîbuleac și-a lansat la Bookfest Chișinău un nou roman: "Când ești fericit, lovește primul". 

Alte noutăți Cartier, prezentate de Emilian Galaicu-Păun: Dumitra Râșnoveanu, "Splendida poveste accident"; Dumitru Crudu, "Tu și alte femei"; Ionela Hadârcă, "Cartea de plastilină"; albumul foto "Chișinău, mon amour", de Véronique North-Minca.

Editura Polirom a avut la Bookfest o invitată de prestigiu: pozatoarea Gabriela Adameșteanu, organizând o discuție pe marginea romanelor sale "Dimineață pierdută", "Voci la distanță" și a volumului de memorialistică "Anii romantici". S-au lansat, de asemenea, mai multe romane în seria Biblioteca Polirom.

Între evenimentele Editurii ARC, la Bookfest Chișinău, menționăm dezbaterea "Cum scriem un roman?", inspirată de volumul de eseuri "Bătrânețea ca gen literar" de Val Butnaru. Alături de autor au evoluat prozatorii Radu Găvan și Cristian Teodorescu. De asemenea, romanul "Bătăile ceasului solar", al scriitoarei cehe Hana Andronikova, prematur decedată.

Editura Știința a avut mai multe evenimente. Vom sublinia lansarea Antologiei "Poezie europeană contemporană III", ediție de Valeriu Stancu – tot el fiind autorul volumului de poezie "Ceremonia risipirii". De asemenea, lansarea mai multor titluri din "Antologia prozei scurte".

Editura Paralela 45 a oferit un important eveniment: lansarea cărții "Cerul din burtă" de Ioana Nicolaie, un volum compozit, sublimând experiența maternității, cu întregul său corolar de emoții și trăiri – o reeditare după 20 de ani de la prima apariție.

Editura Junimea a lansat volumul „150 de poeme”, de Varujan Vosganian, cu participarea autorului, și volume ale scriitorilor basarabeni: Claudia Partole, Oxana Gherman, Nadejda Ivanov, Constantin Ivanov ș.a. Amfitrion: Simona Modreanu.

"Bunica Liuba atoateștiutoarea", de Radmila Popovici, Editura Cartego.

Mai menționez două cărți ale unor eminente cercetătoare în lingvistică și, respectiv, în istorie: Eugenia Bojoga, "Identitatea reprimată a basarabenilor și așa-zisa limbă moldovenească", Editura Eikon. Și Mariana S. Țăranu, cu un volum revelator, în contextul actual, despre drama sângeroasă din 1992 de pe malurile Nistrului: "Anton Gămurari, Războiul și trădările. Mărturiile unui general", Editura Lexon Prim.

O dezbatere despre rolul revistelor literare azi, moderată de Iulian Ciocan și prefațată de Monica Babuc, director ICR Chișinău, participanți: criticul literar Aliona Grati și subsemnatul.

***

La Muzeul Literaturii Române, tot în cadrul Salonului de Carte, a avut loc o întâlnire cu criticul și istoricul literar Ion Simuț de la Oradea – unul din cei mai avizați cunoscători și exegeți ai literaturii române din Basarabia, un critic ale cărui opinii au generat adesea polemici aprinse pe ambele maluri ale Prutului, constituind fertile prilejuri de revizuiri și reconsiderări axiologice. 

Bookfest Chișinău s-a desfășurat într-o lună supraaglomerată de evenimente culturale, o lună care se va încununa politic cu alegerile parlamentare din 28 septembrie, cruciale pentru destinul Republicii Moldova. Vom spune, așadar: artă, carte, libertate, nu sclavie, nu război!