Curtea Constituțională a României (CCR) s-a răzgândit și a anulat primul tur al prezidențialelor resetând întreg procesul alegerii președintelui. Cu doar o zi înainte judecătorii CCR spuseseră că doar după al doilea tur ar putea decide în acest sens. Nu e clar încă ce a determinat Curtea să ia o măsură atât de drastică, o premieră în democrația autohtonă, după ce cu doar o săptămână mai devreme au exersat o alta: renumărarea voturilor. Sunt multe întrebări fără răspunsuri clare, de aceea nu știm dacă refacerea prezidențialelor s-a decis brusc din cauza dovezilor privind imixtiunea rușilor în campania electorală autohtonă și promovarea pe banii Moscovei a candidatului Călin Georgescu așa cum reiese din mai multe anchete jurnalistice coroborate cu rapoartele serviciilor secrete desecretizate de CSAT sau dacă a fost și o presiune politică fiindcă din anumite cercetări sociologice reieșea că Elena Lasconi nu are șanse să-l bată de candidatul pro-Kremlin. 

Curtea Constituțională urmează să-și argumenteze decizia folosindu-se de cadrul legal și de informațiile serviciilor secrete care descriu operațiunile care l-au adus pe candidatul independent în fruntea clasamentului după primul tur al prezidențialelor. S-ar putea spune că a fost vorba despre „raison d'état”, de o soluție care să nu-l aducă pe Georgescu la Cotroceni, să nu-l lase să devină comandantul Armatei Române și să nu-i permită să preia frâiele politicii externe.

Cât de democratică e decizia CCR? Cât de mult se subsumează regulilor statului de drept? Curtea trebuie să fie foarte convingătoare în decizia ei și să demonstreze că nu a fost un abuz care se poate repeta, că a fost cu adevărat o soluție de salvare a unui stat pe cale să eșueze pe mâna propriilor instituții.

Elena Lasconi, candidata USR în turul doi de scrutin și-a arătat nemulțumirea spunând că „ar fi trebuit să respectăm dorinţa poporului român. Fie că ne place sau nu, din punct de vedere legal şi legitim, 9 milioane de cetăţeni români, atât din ţară, cât şi din diaspora, şi-au exprimat prin vot preferinţa pentru un anumit candidat. Nu putem ignora voinţa lor! Preşedinţii nu se numesc printr-o simplă semnătură sau prin negocieri de culise într-o democraţie”. Liderul AUR, George Simion care îl susținea necondiționat pe Georgescu a declarat că decizia Curții e „o rușine”, o lovitură de stat în desfășurare”, dar că electoratul AUR nu iasă în stradă, „nu se lasă provocat”, fiindcă „acest sistem trebuie să cadă democratic”. Președintele PSD, Marcel Ciolacu a declarat că decizia CCR era „singura soluție, în vreme ce șeful liberalilor, Ilie Bolojan, a spus că „e o decizie preferabilă”.

Procurorii vor trebui să demonstreze toate neregulile semnalate de serviciile secrete și de anchetele de presă, iar serviciile vor trebui să explice în perioada imediat următoare cum a fost posibilă breșa de securitate și infiltrarea rușilor în scrutinul prezidențial din România. La Parchetul General sunt deja deschise mai multe anchete care îl vizează pe Georgescu și care urmăresc banii care au ajuns în campania lui electorală. 

Președintele Klaus Iohannis a anunțat că va rămâne în funcție până la alegerea noului șef de stat și a vorbit despre calendarul imediat următor: CCR validează parlamentarele, parlamentul votează guvernul, guvernul stabilește data prezidențialelor, nu mai devreme de luna februarie. Totul se ia de la început, partidele își aleg prezidențiabilii și urmează o nouă campanie electorală. Deja încep să circule alte nume pentru prezidențiabili, ceea ce nu înseamnă că extremiștii nu vor avea propriul candidat care va atrage ca un magnet nemulțumirile celor care azi au rămas fără candidat. În același timp, Călin Georgescu a spus că „nu părăsește  țara”, că „nu există nicio putere străină în spatele lui” și că „disperarea oamenilor politici a culminat cu decizia CCR”.

Curtea Constituțională a eludat democrația pentru a preveni haosul pe fondul informațiilor serviciilor secrete că Rusia a trimis sabotori în România, că atacurile cibernetice s-au înmulțit, că războiul hibrid îl favoriza pe candidatul Moscovei.