La întâlnirea dintre Klaus Iohannis și omologul său, Volodimir Zelenski, au fost tranșate problemele stringente ale Kievului și au fost aduse în discuție nemulțumiri mai vechi ale Bucureștiului, dar totul pornind de la principiul de bază enunțat clar de șeful statului român: „susținerea Ucrainei reprezintă un interes strategic al României”.

(1) Rute mai multe și mai rapide pentru cerealele ucrainene. Klaus Iohannis a anunțat că  a fost stabilită „dublarea capacității lunare de tranzit prin porturile românești la 4 milioane de tone de produse agricole”, explicând că prin România traversează circa 60% din volumul total al exporturilor de cereale din Ucraina. Președintele român a promis în numele României că va continua ajutorul țării vecine, dar a precizat că guvernul va răspunde și „așteptărilor legitime ale fermierilor români”. În plus, va fi inaugurată o nouă rută feroviară pentru cerealele ucrainene care să fie conectată la porturile din România, se vor deschide noi puncte de frontieră între cele două state și se vor ușura trecerile de frontieră, blocate adesea mai ales de birocrația ucraineană.

(2) Sprijin militar pentru Kiev. Volodimir Zelenski a spus la finalul vizitei că a obținut „acorduri bune privind armele”: „Nu pot dezvălui totul acum, dar obuze - afirmativ, consolidarea apărării aeriene – afirmativ și încă pregătim unele lucruri. Vor fi puternice”. Președintele român a vorbit pentru prima dată public despre ajutorul militar pe care Bucureștiul îl acordă Kievului, dar fără să detalieze. Zelenski a mai adăugat că România i-a oferit Ucrainei „15 pachete militare” de la începutul invaziei ruse și că a discutat cu liderii români despre cel de-al 16 pachet militar. Atunci când au fost aduse în discuție nevoile militare ale Ucrainei, președintele statului vecin s-a referit în special la importanța sistemelor de apărare antiaeriană în perioada imediat următoare în care Kievul se așteaptă la atacuri dure din partea rușilor împotriva infrastructurii energetice: „Trebuie să trecem peste această iarnă. Dacă România ne poate ajuta cu sisteme de apărare antiaeriană, ar fi extraordinar. România are sisteme pe care noi nu le avem sau avem prea puține, pentru că noi nu suntem o țară NATO”. Școlirea piloților ucraineni pentru zborul pe avioanele militare F-16, dar și „alte facilități de instruire în România” pentru soldații ucraineni vor fi prioritare, fiindcă duc la „întărirea capacităților de apărare ale Ucrainei”, potrivit Palatului Cotroceni.

(3) Parteneriatul Strategic. Zelenski și Iohannis au căzut de acord să ridice relațiile româno-ucrainene la rang de parteneriat strategic, iar cele două părți urmează să pună la punct cadrul în care să evolueze cele două state. Președinții român și ucrainean nu au dat amănunte despre ce va conține viitorul document, dar în general, un parteneriat strategic se dezvoltă pe mai multe dimensiuni: în primul rând ar trebui să aibă o anumită durabilitate, altfel spus să fie o proiecție a relațiilor pe termen lung; în al doilea rând e gândit să acopere mai multe domenii: securitate, apărare, politică, economie, energie, cultură. Un Parteneriat Strategic are obiective comune, pe care părțile își propun să le atingă într-un timp dat. În acest cadru, România și Ucraina își pot lămuri sensibilitățile și nemulțumirile. De pildă, Bucureștiul vrea să rezolve cel puțin două chestiuni importante: oprirea colmatărilor pe Canalul Bîstroe aflat în zona ucraineană a Deltei Dunării, pentru a salva în acest fel ecosistemul din Delta românească, modificarea legilor ucrainene care afectează educația în limba maternă, folosirea limbii materne în administrație și nu în ultimul rând recunoașterea faptului că limba moldovenească nu există. 

4) Inexistența limbii moldovenești. E o cerere mai veche a României, dinaintea războiului, pe care Kievul a omis să o rezolve. Sunt lăsate pentru perioada post-conflict, nemulțumirile Bucureștiului față de Legea Educației din Ucraina, destinată inițial limitării folosirii limbii ruse, dar  care nu le mai permite minorităților naționale învățământul în limba maternă. Volodimir Zelenski a promis din nou că guvernul de la Kiev se va ocupa „într-o săptămână două” de problema „inexistenței limbii moldovenești”, dar că el nu vede „o problemă globală” aici: „unii oameni ar spune că Moldova este România. Pentru mine problema nu e presantă (...) Îmi pare rău că nu mă pot gândi mereu la toate problemele mici” fiindcă „pentru o țară în război asta nu e problemă”.

5) Marile riscuri de la Marea Neagră. Președintele Klaus Iohannis a explicat că e nevoie să fie asigurată libertatea de navigație în Marea Neagră, care „trebuie să rămână o mare deschisă”. Atacurile rusești asupra infrasturcturii civile a porturilor ucrainene la Dunăre afectează ambele maluri și „prezintă grave riscuri de securitate la adresa cetățenilor”, sunt „crime de război”, „subminează economia Ucrainei” și „violează libertatea de navigație pe Dunăre și Marea Neagră”, potrivit Declaraţiei comune. „Acest război dus de Rusia împotriva Ucrainei, un război ilegal, injust, perfid, se desfășoară în Marea Neagră” a subliniat Klaus Iohannis, care a pomenit de importanța NATO la granița de Est a României și de garanțiile care privilegiază România. Deocamdată, însă, în afara descurajării pe care încearcă să o folosească Alianța împotriva agresiunii Moscovei în regiunea pontică, nu există alte soluții care să determine Rusia să revină la culoarul umanitar al cerealelor.

Vizita președintelui ucrainean la București celebrează momentul celei mai bune relații pe care au avut-o vreodată cele două state. Războiul dur pe care îl duce Ucraina cu Rusia le-a apropiat, iar Klaus Iohannis a declarat că România va acorda tot sprijinul, inclusiv militar Ucrainei „până la eliberarea întregului teritoriu, tragerea la răspundere a tuturor celor vinovați de crimele comise și, mai departe, în procesul de refacere și reconstrucție a țării”.