Nu s-a pomenit niciun cuvânt despre iniamic.

„Statul român trebuie să fie pregătit pentru gestionarea riscurilor unui conflict armat de amploare, de lungă durată, în apropierea granițelor”, aceasta e una din concluziile ședinței de azi a Consiliului Suprem de Apărare a Țării .

Până de curând, liderii români insistau cu multe argumente că țara nu se află în pericol și totul e sub control. Nu e clar ce s-a schimbat între timp, fiindcă nici președintele Nicușor Dan, nici șefii instituțiilor de forță nu spun mare lucru. Nu există nicio analiză publică din care să se poată înțelege cât de riscantă poate deveni situația și dacă într-adevăr urmează o extindere imediată sau ulterioară a războiului din Ucraina spre frontierele României.

CSAT se referă la un "conflict armat de amploare" şi de "lungă durată"

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) vorbește despre un „conflict armat de amploare” și de „lungă durată” în apropierea granițelor, ceea ce poate însemna că pacea ruso-ucraineană pe care o negociază SUA și UE cu Rusia și Ucraina e ceva mai degrabă iluzoriu, decât realizabil în opinia Bucureștiului și că, în eventualitatea prelungirii conflictului, România ar putea deveni parte a războiului. Așa s-ar explica o altă concluzie, prin care CSAT precizează că România trebuie „să-și întărească reziliența națională”, altfel spus țarii i s-ar putea cere să reziste la anumite șocuri pentru care nu e încă suficient de pregătită. De aceea ar fi nevoie de „creşterea numărului de  militari activi și de rezerviști bine pregătiți”, de „creșterea capacității de luptă a Armatei”, de „accelerarea revitalizării industriei naționale de apărare”. Inamicul de care trebuie să se apere țara nu e pomenit în rezumatul făcut de Palatul Cotroceni după ședința CSAT, ca și cum nevoia de apărare, deși urgentă, ar fi abstractă.

Deci, nimic despre Rusia, cu toate că azi se împlinește un an de la primul tur al prezidențialelor în urma cărora candidatul Moscovei, Călin Georgescu a ieșit pe primul loc prin multe artificii virtuale, dar și fără opoziția specialiștilor români din instituțiile care se ocupă cu securitatea națională. Nici la această ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării serviciile secrete nu au venit cu vreun raport, nici de această dată nu s-a discutat cum a fost posibil, cine e de vină și cum ar trebui, poate, reformate aceste structuri de intelligence.

România se pregăteşte de război

România se pregătește de război, dar încă nu se știe cum a fost înfrântă de Rusia în scrutinul din 24 noiembrie 2024. Influența Moscovei asupra prezidențialelor de anul trecut a fost confirmată de mai multe servicii europene în documente sau rapoarte consistente, doar România continuă să tacă.

Noi dovezi ale unor legături subterane ale rușilor cu diferite rețele românești au fost publicate de G4media, care citează o sursă din Poliția de Frontieră, potrivit căreia, în jur de 300 de cetățeni ruși au obținut fraudulos, în perioada recentă, documente de identitate românești. Acum patru zile, un camion care transporta lansatoare de rachetă și arme de foc a fost descoperit la Vama Albița, pregătit să intre în România, ca și cum ar mai fi exersat așa ceva și înainte. Documentele de la bordul camionului ar fi indicat un beneficiar din Israel, a declarat Poliția din Iași, dar ce fel de documente poate avea o marfă care trece clandestin granițele: de unde venea și de unde  știm că nu urma să rămână în țară? Apoi, mai e combustibilul pe care statul l-a cumpărat de la Lukoil în toți acești ani după ce Ucraina a fost invadată de Rusia și despre care niciun oficial nu a spus nimic. Mai sunt incidentele de la baza militară de la Mihail Kogălniceanu, problemele de proprietate, dar și furtul de benzină de acolo, care aruncă în ridicol întreaga securitate a locului. Toate acestea sunt vulnerabilități interne pe care niciun serviciu secret nu le adună pentru a ne arăta adevărata dimensiune a influenței ruse din România.  

Totuși, azi la CSAT s-a discutat despre cum „proiectarea și dezvoltarea capabilităților militare de apărare” pentru perioada care urmează, scoate la iveală „deteriorarea mediului de securitate, vulnerabilitățile interne și tendințele globale cu impact asupra securității naționale”. Consiliul a analizat Strategia Națională de Apărare a Țării cu toate propunerile venite câtă vreme textul a fost în dezbatere publică și care pleacă de la „viziunea președintelui”, după cum se arată în rezumatul ședinței CSAT de azi. Poate că la prezentarea Strategiei în Parlament, unde urmează să fie adoptată, Nicușor Dan va spune mai multe despre riscurile și vulnerabilitățile cărora trebuie să le facă față România și despre cum reușește Rusia să rămână un actor ascuns în politica autohtonă.