1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Opinie: De ce migrează jurnaliștii în politică

5 august 2024

Cei mai mulți jurnaliști au fost înregimentați politic încă din decembrie 1989. Cei cu stagii vechi în presa comunistă nu au făcut decât să își continue slugărnicia față de clasa politică.

Un chioșc de ziare la București
Un chioșc de ziare la București Imagine: George Arun/DW

Se știe cum fostul ziar „Scânteia“ și posturile publice de radio și televiziune au fost vârful de lance al propagandei, dezinformării, manipulării maselor după rețeta prescrisă de Ion Iliescu și FSN

Dar mai grav e că o serie de tineri jurnaliști angajați la ziarele centrale, fără studii, fără modele, fără să aibă habar de România profundă și de șleahta politicienilor crescuți la țâța FSN, scriau articole pe care nici tipografii nu le vedeau cu ochi buni atunci când le culegeau la șpalt înainte de a fi publicate.

Samsarii din presă care au renunțat la pix și au aterizat în politică

Pepiniera de jurnaliști a fost încă de la început o achiziție pe care proprietarii trusturilor de presă a folosit-o pentru șantajarea politicienilor și a ciocoilor postcomuniști. Celebra butadă „șantajul și etajul“ a lui Pamfil Șeicaru, fondatorul și proprietarul ziarului de extremă dreaptă „Curentul“ din perioada interbelică, pare să fi fost însușită impecabil de baronii presei postdecembriste.

Dar asta nu a fost de ajuns. O serie de samsari din presă au renunțat la pix și au debarcat pe tărâmul politic. Cap de listă e Radu Mazăre, care a ajuns cel mai de temut baron pentru conducerea PSD alături de Oprișan. Încă din 1990, baronul de Constanța a înființat săptămânalul „Contrast“, pentru ca doi ani mai târziu să fondeze cotidianul „Telegraf“. Ziarul era extrem de incisiv cu politicienii și oamenii de afaceri constănțeni care nu îi serveau interesele, avea o distribuție națională și un tiraj de invidiat.

În 1996, Radu Mazăre pune piciorul în politică și va fi ales deputat pe listele PD. Dar nu partidul l-a ajutat să ajungă în Parlament, ci notorietatea pe care o câștigase în rândul constănțenilor prin ziarul „Telegraf“.

Radu Mazăre își va bifa în portofoliul de politician patru mandate de primar al Constanței, începând cu 2000, după care în 2019 va fi condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la nouă ani de închisoare cu executare pentru retrocedarea ilegală a unor terenuri în județul Constanța.

Sorin Roșca Stănescu, politician și infractor condamnat la închisoare

Un personaj catapultat în politică, la mulți ani după ce a fost dat afară de la „România liberă“ de Petre Mihai Băcanu în urma denunțării că a fost colaborator al Securității, este Sorin Roșca Stănescu. Și-a înființat propriul ziar, „Ziua“, finanțat de Dinu Patriciu. Presa a scris despre Roșca Stănescu că prin ziarul său ar fi șantajat personaje importante din politică și din lumea afacerilor, fără să existe însă probe concludente. 

După exercitarea unui mandat de senator, Sorin Roșca Stănescu a fost judecat și condamnat la 2 ani și 4 luni de închisoare pentru constituirea unui grup infracțional organizat. Roșca Stănescu e din nou pe cai mari, manipulând masele prin ziarul pe care îl conduce.

E un mister cum cele câteva ziare care au mai rămas pe piața media, tipărite în câteva sute de exemplare, fără pic de reclamă, încă mai rezistă. Desigur că o gură generoasă de oxigen vine din partea partidelor, care cheltuie aproape jumătate din subvențiile de la buget pentru propaganda prin presă.

Robert Turcescu: „Rugați-vă pentru mine și cu mine să fim iertați și izbăviți“

Să mai fotografiem un jurnalist care s-a dus glonț în aria nisipurilor mișcătoare ale politicii. E vorba de Robert Turcescu, un ziarist de anvergură, căruia nu i se poate contesta competența, diagnozele corecte asupra politicienilor, ale afaceriștilor veroși, ale politicilor publice.

Turcescu a fost ales deputat de Constanța în legislatura 2016-2020 din partea PMP. Asta după ce în 2014 a recunoscut că a fost locotenent colonel sub acoperire, deși nici nu făcuse armata. Merită citată spovedania în direct la B1TV a lui Robert Turcescu, o incursiune patetică în propria culpă: „Am ales să nu-l trădez pe bunul Dumnezeu și să fac această mărturisire publică. Refuz să fiu Iuda în fața lui Christos (…) Rugați-vă pentru mine și cu mine să fim iertați și izbăviți. Sunt pregătit să îndur oprobriul public, îl merit, dar sper să avem parte de legi și de judecători drepți. Cu Dumnezeu înainte și va fi bine! Vă cer iertare tuturor.“

Jurnaliștii care au făcut saltul în politică sunt mult mai mulți. Succesul în rândul partidelor în care s-au încartiruit e însă în multe cazuri disproporționat față de anvergura pe care o au. În momentul în care Rareș Bogdan a devenit locomotiva PNL, în funcția de prim vicepreședinte, avem o problemă. Câtă expertiză politică are fostul jurnalist? La fel, câtă expertiză politică are primărița orașului Câmpulung-Muscel, Elena Lasconi, care a fost aleasă președinta USR și desemnată candidat la alegerile prezidențiale?

Lipsa de cadre, de lideri de forță ai partidelor încurajează oportunismul, inclusiv al unor jurnaliști care și-au făcut bine meseria. Lucrurile acestea nu s-au dezbătut în spațiul public, astfel că notorietatea este măsurată paușal, la pachet, politicienii dând măsura incapacității de a atrage personalități publice dispuse să curețe o piață politică dominată de corupție, de clientelism și nepotism, de privilegii măsurate în arginți nemeritați. 

George Arun Din 1990 până în prezent a lucrat în presa scrisă și audio. Din 1999 este colaborator DW.