Luiz Inacio Lula da Silva, de la Partidul Muncitorilor (PT), de stânga, revine la președinția Braziliei la 20 de ani după ce a fost ales pentru prima dată.Rezultatul alegerilor de duminică este încărcat de repere istorice și de simbolism.

Lula devine primul președinte din istoria Brazilieicare este ales în mod democratic pentru un al treilea mandat. Iar Jair Bolsonaro devine primul președinte - de la reinstaurarea democrației în anii 80 - care nu reușește să fie reales. Totodată, victoria lui Lula consolidează orientarea spre stânga în America Latină, după virajele din Mexic, Argentina, Bolivia, Peru, Honduras, Chile și Columbia.

Victoria marchează și o revenire politică de neimaginat pentru Lula, care a petrecut 580 de zile în închisoare după ce a fost condamnat pentru corupție în 2018. Trei ani mai târziu, Curtea Supremă a anulat condamnările lui Lula din cauza unor erori de procedură, înțelegând că fostul judecător și acum senator Sergio Moro, un aliat al lui Bolsonaro, a acționat cu motivație politică.

Rivalii devin aliați

După ce i s-a interzis să candideze la alegerile prezidențiale din 2018, Lula a revenit în forță în alegerile din 2022 și a strâns în jurul său sprijinul oamenilor politici, lumii de afaceri și intelectualilor din aproape tot spectrul politic.

El a făcut un pas spre centru-dreapta, alăturându-și forțele cu fostul rival Geraldo Alckmin, fost guvernator al orașului Sao Paulo. Adversari istorici și figuri importante din politica braziliană care îl detestau dintotdeauna pe Lula și-au exprimat sprijinul pentru acesta, privindu-l drept cea mai bună opțiune față de Bolsonaro, care a condus un guvern dezastruos și s-a dedicat neobosit atacării instituțiilor democratice.

Rezultatul alegerilor este o victorie pentru această largă alianță democratică. Cu toate acestea, nu se poate nega faptul că, încă o dată, președintele Braziliei a fost ales în urma unui vot negativ. Deși respingerea lui Bolsonaro a fost mai mare, aceasta nu înseamnă că guvernarea va fi floare la ureche pentru Lula.

Aliații lui Bolsonaro au câștigat un număr semnificativ de locuri în Congres și formează o opoziție puternică. Acesta nu este un început ideal pentru un guvern menit să ajute peste 30 de milioane de persoane amenințate de foamete, să stimuleze creșterea economică, să consolideze protecția mediului și să refacă reputația internațională a țării. Abilitatea cunoscută a lui Lula de a crea alianțe nu a fost nicicând pusă la o mai mare încercare.

Suspans în legătură cu tranziția

Însuși primul pas se anunță dificil. Bolsonaro trebuie să accepte înfrângerea și să-i predea puterea lui Lula la 1 ianuarie 2023. Însă Bolsonaro a amenințat de mai multe ori că nu va accepta rezultatul alegerilor dacă nu îl consideră "curat". Mandatul prezidențial al lui Lula ar putea începe tumultuos, cu o bătălie în instanță și în stradă, precum cea care a avut loc după alegerile prezidențiale din 2014, când Brazilia a intrat într-o criză care continuă și în prezent.

Tranziția va fi și ea probabil dificilă. Peste 57 de milioane de alegători au sancționat agenda de extremă-dreapta a lui Bolsonaro, iar o mare parte dintre ei s-au dovedit sensibili la mașina de propagandă a președintelui demisionar. Mobilizarea în cadrul bulelor ideologice de pe rețelele de socializare va da tonul evenimentelor viitoare și va confirma sau va respinge temerile privind o fractură democratică.

Climatul toxic post-electoral va întârzia din nou ceea ce este de fapt cel mai important pentru țară: reconcilierea. Pentru a evolua ca democrație, brazilienii trebuie să își recupereze capacitatea de a nu fi de acord fără violență și de a ajunge la un teren comun. Ideile de extremă dreapta care, în ultimii ani, au pătruns în mainstream trebuie să se întoarcă în gaura din care s-au târât.