America a încheiat acum câteva ore, rușinos, 20 de ani de ani de istorie glorioasă. Războiul s-a terminat oficial, potrivit Pentagonului, la 31 august 2021, la 3,30 ora Washingtonului.

Practic, administrația americană condusă de Joe Biden le-a ordonat, în mod abject, militarilor SUA să-i trădeze, implicit, pe cei mulți, lăsați pradă talibanilor. ”Domnule președinte Biden, salvați-ne, salvați-ne”, au țipat, zadarnic, fetițe și femei afgane rămase în urmă, implorându-l inutil pe șeful statului american. Vocea lor mai răsună sfâșietor, ecoul ei străbătând rețelele sociale.

Surd pentru acest glas, dar extrem de ascultător față de talibani, președintele Americii manifestă o ”empatie” egalată doar de lașitatea manifestată în lăsarea de izbeliște a aliaților Statelor Unite de la poalele Hindukușului. Sunt încă sute de cetățeni ai SUA la fața locului. Și nenumărați afgani. Sunt zeci de mii, între care nu puțini eroi, care și-au riscat viața o dată sau de multe ori, spre a-i ajuta pe europeni și americani două decenii la rând să rămână în viață și să-i țină departe de putere, la poalele Hindukușului, pe islamiștii de epocă de piatră.

Ei toți continuă să fie la cheremul talibanilor. Cei ce n-au fost uciși. Acum, talibanii, care au învins prin voia administrației americane la 15 august, au preluat nu doar controlul asupra aeroportului, ci și asupra multor aparate de zbor militare, elicoptere americane, vehicule blindate, precum și asupra sistemului american antirachetă, care, se afirmă nu foarte credibil  la Washington, ar fi fost ”făcut inutilizabil”. Asasinii extremiști, ucigașii de civili, specialiștii în jihad și în decapitat celebrează, trag focuri de armă în aer, dansează lansează artificii.

Victimele talibanilor mor de foame, de frică sau de cuțit și glonț. Reci ca gheața, oficialii de peste ocean afirmă că talibanii trebuie ”să merite” să li se ”confere legitimitate și sprijin internațional”.

În replică, prea puțin sensibili la jenanta rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU, care, proaspăt adoptată, n-a putut nici măcar cere crearea unei zone de securitate la Kabul,  talibanii au început vânătoarea de afgani neobedienți. Islamiștii care au preluat conducerea țării au lipit hârtii pe ușile caselor celor care i-au ajutat pe occidentali. Anunțurile îi somează, convocându-i imperativ să se predea și să se prezinte ”judecătorilor” talibani ori să se confrunte cu pedeapsa capitală.

Între timp, s-a răspîndit știrea neconfirmată, dar plauzibilă, potrivit căreia administrația americană ar fi știut exact când și unde va avea loc atentatul soldat joia trecută cu peste 170 de morți, între care și 13 militari americani. Un purtător de cuvânt al Pentagonului a refuzat să confirme știrea oficial, dar s-a arătat furios din pricina scurgerii ”ilegale de informații” confidențiale, exprimându-se într-un mod care sugerează că informația ar corespunde adevărului. Caz în care se pune, evident, întrebarea, ce-au căutat la locul oribilei crime, expuși vărsării de sânge în masă, 13 militari americani? Și ce încredere mai pot avea trupele americane în comandantul lor suprem? 

În mod vădit, America lui Biden mizează pe teroriștii islamiști numiți talibani, pe care SUA i-au combătut decenii la rînd, întru combaterea terorismului islamist. Pentru opoziția americană e clar că administrația Biden s-a comportat repugnant, mârșav, poltron și detestabil. Fosta ambasadoare americană la ONU, Nikki Halley, a condamnat  sever ”lașitatea” președintelui și a adjunctei lui, reliefând că a devenit clar că Joe Biden și Kamala Harris nu merită să conducă Statele Unite.

Unii consideră că America s-ar fi întors la punctul în care s-a aflat la 9/11 2001. Realitatea e mult mai sumbră. Pare chiar mai sumbră decât după războiul din Vietnam. La finele anilor 80, imperiul comunist intrase în degringoladă. Trupele sovietice se retrăgeau, învinse, din Afganistan. Disidențele din estul Europei începeau să aibă un impact major, stimulînd liberalizarea și deschiderea statelor totalitare îngenuncheate de comunism. Procesul de la Helsinki avea efecte majore. Iar la zece ani de la căderea imperiului sovietic, când au avut loc atentatele de peste ocean ale rețelei teroriste a lui Osama Bin Laden, libertatea și democrațiile erau în expansiune.

Acum sunt în retragere și, parcă, în dizolvare. După mega-atentatele de la New York, lumea cu întreaga familie a națiunilor civilizate era incontestabil solidară cu America. Acum, aliații Americii se întreabă de ce au avut o încredere excesivă în Statele Unite și unde au rămas multilateralismul și moralitatea asiduu afișate, dar neonorate de actuala administrație de la Washington. Ai cărei dregători au rămas in corpore în funcții, deși sunt autorii celei mai ample și amare înfrângeri suferite de occidentali în ultimii 20 de ani. Dacă nu chiar de la Dunkerque încoace. Dar atunci exista la Londra un premier pe nume Winston Churchill. Azi, la Washington, domnește Joe Biden.