România are cel mai mic grad de colectare a taxelor din Uniunea Europeană, sub 28% din PIB, și cel mai mare deficit de încasare a TVA-ului, depășind 30%. În situația în care aceste date au condus în bună măsură la deficitul bugetar de anul trecut de 9,3% din PIB, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) rămâne o instituție politizată.

După ce și-au împărțit funcțiile de miniștri și secretari de stat, partidele coaliției se luptă pentru adjudecarea, în funcție de algoritmul politic, a cât mai multor agenții din cele peste 200 aflate în subordinea Guvernului. De departe, cea mai importantă este Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) din subordinea ministerului de Finanțe.

Noul ministru al celui mai important minister în contextul crizei financiare în care se zbate România, liberalul Alexandru Nazare, a criticat în termeni categorici funcționarea ANAF, la audierea din Comisia de Buget-Finanțe a Parlamentului, afirmând că nu vrea ca instituția din subordinea ministerului să înceapă „vânătoarea de controale“ în special la antreprenorii firmelor mici și mijlocii, unde „joacă rolul de dur“, pe când cu marii antreprenori „e blânduț“.

Angajații Fiscului primesc sporuri pentru „condiții periculoase sau vătămătoare“

ANAF este o instituție disfuncțională, în care de multe ori inspectori fiscali și angajați în funcții de conducere s-au dovedit a fi lupi paznici la stână. Doar un exemplu: un dosar amplu de corupție a fost deschis anul trecut de procurorii DNA împotriva a cinci angajați de la Direcția Antifraudă din cadrul ANAF care au fost trimiși în judecată pentru favorizarea unui dezvoltator imobiliar, în urma căreia a rezultat un prejudiciu de peste 10 milioane de euro.

Instituția e dintotdeauna politizată până în măduva oaselor. Interesele puternicilor zilei din clasa politică și lumea marilor afaceri sunt uneori păzite tocmai de cei care ar trebui să le aducă la lumină pentru recuperarea a miliarde de euro pentru buget. Pe lângă salariile generoase, angajații ANAF primesc sporuri pentru „condiții periculoase sau vătămătoare“, prime cât trei salarii de bază pentru „performanțe excepționale“, prime de vacanță.

Tăierea sporurilor inventate de o legislație șchioapă, care se regăsesc la toate instituțiile guvernamentale și la companiile de stat, e una din măsurile programului de guvernare asumat de premierul Ilie Bolojan. Reforma ANAF e o prioritate anunțată și de liderul UDMR Kelemen Hunor în urmă cu o săptămână la o emisiune Digi24. Însă numirea președintelui Fiscului rămâne tot în ograda politicului, fără a se face în baza unui concurs de competențe în domeniul fiscal.

Prescrierea datoriilor la ANAF, o mană cerească

Nu puține sunt cazurile în care marii datornici sunt ocoliți de inspectorii Fiscului. Conform Codului de Procedură Fiscală, datoriile companiilor, precum și ale persoanelor fizice, se prescriu după 5 ani, mai exact, atât persoanele juridice cât și persoanele fizice nu mai pot fi executate silit.

Scapă cine poate sau cine e ajutat de unii inspectori fiscali? A doua variantă s-a dovedit eficientă, fără ca angajații ANAF care au închis ochii în fața marilor datornici să fie trași la răspundere, fie și doar pe linie administrativă.

Nicușor Dan susține implicarea serviciilor secrete în lupta cu evaziunea fiscală

În contextul în care România înregistrează cea mai mare pondere a economiei subterane din Uniunea Europeană, cu un nivel anual estimat la 30 de miliarde de euro, președintele Nicușor Dan a declarat că serviciile de informații trebuie implicate în depistarea evaziunii fiscale, care e inclusă în Strategia Națională de Securitate. Acuzat de unii politicieni chiar din arcul guvernamental, de analiști politici și jurnaliști pe motiv că serviciile secrete și-ar depăși atribuțiile, președintele a precizat într-o conferință de presă că trebuie „să fim clari până unde acționează serviciile de informații“ și că rolul acestora este doar de a „furniza informații către ANAF și către parchete“.

Un raport de audit al Curții de Conturi arată că ANAF nu a controlat mai mulți ani firmele cu datorii mari pentru recuperarea a peste 30 de miliarde de lei. Termenele de scadență se apropie cu pași repezi, în timp ce nimeni nu e vinovat, de la inspectorii fiscali care au închis ochii în fața marilor datornici la președintele ANAF Nicoleta Cîrciumaru, care ocupă funcția din 2023.