Prin decernarea Premiului Nobel pentru Pace din acest an, opiniei publice din Rusia, Belarus, Ucraina şi din întreaga lume i se spune: îi premiem pe cei care au curajul, în Europa de Est, să spună pe nume monstruoaselor crime comise de regimul Putin. Îi premiem pe cei dispuşi să sufere pentru adevăr, pe cei care îşi pun viaţa în primejdie, pe cei ce riscă să fie aruncaţi în puşcărie.

Acest premiu prestigios o să-l doară pe Putin, fiindcă intră în cărţile de istorie. Satrapul Rusiei şi propaganda ghidată de stat îl pot trece sub tăcere, pot polemiza, pot critica cât vor. Dar nu pot face nefăcută această decizie benefică şi înţeleaptă a Comitetului Nobel.

Crime pregătite sistematic

Crimele comise de Putin nu au căzut din cer. Nici războiul de agresiune împotriva Ucrainei, nici prigoana împotriva opoziţiei din Rusia şi Belarus. Putin le-a pregătit sistematic, ani în şir.

În Belarus, Ales Bialiatski, unul din cei trei laureaţi ai Premiului Nobel pentru Pace, le-a denunţat timpuriu. De exemplu, încercarea Moscovei de a distruge statul independent Belarus. Bialiatski se implică de decenii în favoarea limbii şi culturii belaruse. Chiar şi numai prin asta, el şi-a atras adversitatea Moscovei.

De mai multe ori, autoproclamatul preşedinte Lukaşenko l-a aruncat în închisoare, pentru postulate fraude fiscale. Acuzaţiile au fost de fiecare dată pure invenţii. Bialiatski a fost pedepsit fiindcă a strâns dovezi care arată cum au reprimat serviciile de securitate opoziţia, cum i-au torturat pe opozanţi. El s-a implicat în favoarea demonstranţilor care au ieşit în stradă pentru a condamna fraudarea alegerilor. În 2021 a fost iarăşi condamnat la închisoare. Premiul Nobel va face ca lumea să se intereseze iarăşi de soarta sa şi a ţării sale.

A strânge dovezi despre crime - asta face şi "Center for Civil Liberties" din Ucraina. În ultima vreme, organizaţia a devenit cunoscută fiindcă documentează crimele comise de trupele invadatoare ruse, în speranţa că ele nu vor rămâne nepedepsite. În acest scop, trebuie strânse dovezi şi trebuie identificate numele victimelor. În trecut, organizaţia s-a implicat pentru un parcurs european al Ucrainei şi pentru întărirea societăţii civile.

"Memorial" şi măreţia propriei istorii

Dintre toţi laureaţii, organizaţia pentru drepturile omului "Memorial" este cea mai cunoscută. Deja în anii 1980 a început să cerceteze cele mai întunecate capitole ale istoriei sovietice. Unul din colaboratorii săi cei mai cunoscuţi a fost Andrei Saharov.

Preşedintele Putin a pus multă vreme sub urmărire această organizaţie, care a devenit un model pentru ONG-urile din întreaga lume. Deja în 2003, în timpul primului său mandat de preşedinte, el a cerut ca manualele de istorie să fie astfel alcătuite, încât elevii să fie cuprinşi de mândrie când le parcurg. "Memorial", care a reconstituit exact milioane de crime comise de regimul comunist, a contracarat acest obiectiv trasat. În plus, organizaţia non-guvernamentală s-a implicat, la fel ca şi în perioada sovietică, pentru alegeri libere şi în favoarea politicienilor de opoziţie persecutaţi.

La sfârşitul anului trecut, Putin a ordonat interzicerea "Memorial".

La începutul anilor 1990, "Memorial" a avut influenţă asupra legilor votate în Duma de Stat. Ea a vrut să împiedice, după destrămarea URSS, posibilitatea revenirii la putere a unui lider autoritar. De aceea a propus tragerea la răspundere în faţa legii a criminalilor din Partidul Comunist şi serviciile secrete comuniste, după modelul Proceselor de la Nürnberg, împotriva criminalilor nazişti. Nu a avut succes fiindcă şi comuniştii se distanţaseră între timp ei înşişi de crimele comise pe timpul Uniunii Sovietice. Dacă "Memorial" s-ar fi impus atunci, Putin nu ar fi ajuns la putere probabil niciodată.