După mai bine de 20 de ani de exercitare a puterii de către Recep Tayyip Erdogan și al său guvern AKP, o schimbare la vârf în Turcia a părut mai posibilă ca oricând. Dar lucrurile nu sunt așa simple: deznodământul alegerilor prezidențiale va fi decis abia în al doilea tur de scrutin.

Erdogan conduce Turcia într-o manieră tot mai autocratică. Dar imaginea sa nu mai pare atât de solidă. Motivul este starea foarte proastă a economiei, ceea ce duce desigur la creșterea nemulțumirii populației. Totuși, opoziția nu a reușit să obțină majoritatea după primul tur pentru a da un nou șef de stat. În 14 zile va avea loc deci o nouă confruntare la urne între Erdogan și contracandidatul său Kemal Kilicdaroglu.

"Kilicdaroglu este cel care pierde alegerile"

Este mult peste miezul nopții iar în fața sediului central al AKP se află deja de mai multe ore susținătorii lui Erdogan, care speră într-o nouă victorie electorală  a "căpitanului" lor. Dar victoria întârzie - încă nu există un rezultat clar. Cine conduce? Cine va fi noul președinte? Din boxele uriașe răsună în continuu același cântec: "Recep Tayyip Erdogan, Recep Tayyip Erdogan – președintele nostru!".

Conform sondajelor de opinie de dinaintea votului, candidatul opoziției, Kemal Kilicdaroglu, ar fi trebuit să se impună. "Să nu ai încredere în niciun sondaj", îmi spune șoferul nostru Sedat, care ne duce înapoi la hotel la unu noaptea de la sediul AKP. "Nimeni nu spune adevărul când e întrebat de firmele astea care fac sondajele. În al doilea tur o să câștige iar Erdogan. Kilicdaroglu este cel care pierde alegerile", spune el cu mare dezamăgire. "Oamenii noștri se tem să spună cinstit cu cine vor vota, pentru că a doua zi se pot trezi cu poliția la ușă."

Rezultate total diferite de așteptări

Toți se întreabă acum desigur cum s-a putut ajunge la un astfel de rezultat. Voturile puține la număr ale partidului de orientare naționalistă IYI nu l-au putut ajuta pe candidatul Kilicdaroglu. Mai mult, formațiunea pro-kurdă HDP a obținut sub 10% din voturi.

Ceea ce s-ar putea datora faptului că, spre deosebire de celelalte alegeri, HDP nu a avut de data aceasta un candidat propriu la prezidențiale. Prin urmare, nu toți alegătorii HDP au mers la urne, nu a putut fi realizată deci o mobilizare. Mulți kurzi nu au fost de acord nici cu susținerea directă a lui Kilicdaroglu de către HDP.

Naționaliștii și ultranaționaliștii sunt în față

Campania electorală, marcată masiv și de tema refugiaților, a făcut ca majoritatea voturilor să meargă spre naționaliști. Înainte de vot, această tabără era văzută mult sub pragul de 10%. Dar Sinan Ogan, candidatul naționaliștilor la prezidențiale, a obținut peste 5 procente. Iar formațiunea ultranaționalistă MHP, care era cotată în sondaje cu 7%, a obținut peste 10 procente din sufragii.

Poziționarea clară de a retrimite cât mai mulți refugiați înapoi în țările lor a fost pe placul multor alegători. Dar a mai fost ceva. În campanie s-a remarcat puternic, mai ales din tabăra președintelui Erdogan, un discurs orientat spre violență, amenințări, atacuri. Iar Erdogan reușește mai bine ca oricare altul să-și demonizeze adversarii politici. Kilicdaroglu și-ar fi primit indicațiile de la PKK. Iar Erdogan ar fi altfel: "Noi primim comenzi doar de la Dumnezeu și de la poporul nostru!", a urlat Erdogan în microfon la două noaptea după alegeri din balconul centralei politice a partidului său. Iar la mitingurile din campanie, președintele spunea: "Credeți mai degrabă un om temător de Dumnezeu decât un bețiv."

Cutremurul și criza economică nu au contat

La scurt timp după cutremurul devastator din februarie anul acesta, în care doar în Turcia și-au pierdut viața peste 51.000 de persoane, toți au crezut că Erdogan va primi nota de plată la urne, după managementul dezastruos al situației mai ales în regiunile dominate de AKP, care au fost în epicentrul seismelor. Dar nu s-a întâmplat.

AKP și Erdogan nu au înregistrat pierderi notabile în aceste regiuni. Doar ceva mai puțin de 2%. Ceea ce nu a fost de folos candidatului opoziției Kilicdaroglu - naționalistul Sinan Ogan a profitat acolo. Erdogan nu a fost afectat nici de starea catastrofală a economiei, cu o inflație extrem de ridicată, un șomaj și mai mare și un braindrain masiv al tinerilor turci absolvenți de facultate. Se pare că multă lume crede încă în capacitatea lui Erdogan de a îndrepta lucrurile și de a readuce țara pe linia de plutire.

Naționalistul Ogan va decide prezidențialele

În următoarele 14 zile, ochii sunt ațintiți asupra naționalistului Sinan Ogan. Fostul deputat al partidului naționalist de dreapta MHP este mai apropiat ca viziune și ideologie de "Alianța Republicană" a lui Erdogan. Ogan deține acum toți așii. Cu cele peste cinci procente obținute, el poate acum primi și evalua ofertele pe care i le vor face cele două tabere - pentru că ambele coaliții rămase în luptă știu că Ogan nu poate fi ocolit pentru a câștiga turul doi.

Doar pentru că naționalistul de dreapta Ogan l-a criticat adesea în trecut pe Erdogan nu înseamnă că sprijinul său pentru Kilicdaroglu ar fi garantat. Pe scurt: mai întâi lucrurile arată cu totul altfel decât ne așteptăm, dar apoi totul revine la normal.