Clădiri de locuințe, birouri, mașini, case, cafenele, stații de autobuz, piste pentru biciclete. Deseori, în orașe, rămâne prea puțin loc pentru spații verzi, atrage atenţia Sonja Dümpelmann, specialist în istoria arhitecturii peisagistice, de la Universitatea Pennsylvania. Și toate acestea în ciuda faptului că spațiile verzi joacă un rol decisiv în orașele lumii.

În prezent, peste jumătate din populația globului trăiește la oraș. Se estimează că până în 2050 acesteia i se vor alătura încă 2,5 miliarde de oameni. Așadar, lupta pentru spațiu în orașe va fi și mai strânsă. În aceste condiții este decisiv ca modul în care sunt priviți copacii să nu mai fie unul pur estetic.

Efectul răcoritor al copacilor

Arborii sunt adevărate centrale de reglare a microclimei, absorb dioxidul de carbon, fac umbră, iar rădăcinile acestora rețin multă apă, reducând pericolul inundațiilor după ploi abundente. Înainte de orice însă, copacii oferă răcoare. Întrucât betonul și asfaltul se încing, aerul în oraș este mai sufocant comparativ cu zonele rurale.   

"Copacii pot influența enorm temperatura în oraș", spune Tobi Morakinyo. Specialistul în climatologie studiază efectul răcoritor al arborilor în Akure, în sud-vestul Nigeriei. Studiile sale au demonstrat că existența pomilor în vecinătatea clădirilor poate reduce temperatura cu până la 5 grade Celsius.

Vara, în orașele de pe continentul african, media temperaturilor coboară rar sub 38 de grade Celsius. Efectul răcoritor al copacilor este un instrument important și mai ales ieftin contra caniculei.

Copacii asigură stabilitatea solului

„Arborii oferă biodiversitate, estetică și potolesc setea noastră interioară de natură”, adaugă pentru DW dendrologul ecologist Cris Brack de la Australian National University. Brack, totodată și director al Parcului Național Dendrologic din Canberra, face referire la termenul „biofilie“ - nevoia înnăscută a omului de conexiune cu natura. Tot mai multe analize demonstrează că oamenii care trăiesc în zone cu mulți copaci sunt mai puțin stresați și suferă mai rar de afecțiuni psihice comparativ cu ceilalți.

Nevoia noastră de natură în orașe crește, însă copacii se găsesc „Într-o luptă constantă pentru loc“, mai spune Brack. Conductele de apă, străzile și garajele subterane le influențează creșterea rădăcinilor. La suprafață sunt expuși noxelor și prafului. La toate acestea se adaugă șocurile mecanice provocate de vehiculele din trafic, intemperiile tot mai frecvente și deteriorarea rădăcinilor din cauza lucrărilor de pe șantiere.  

În lipsa apei

Poate cea mai mare amenințare pentru pomii din oraș, afirmă dendrologul Somidh Saha de la Institutul pentru Tehnlogie din Karlsruhe, este seceta. După valul de caniculă fără precedent din Europa, în 2018, s-a constatat că o treime din copacii plantați în ultimii patru ani la Karlsruhe au pierit.

"Fără suficientă apă arborii devin vulnerabili la boli", explică Saha într-un interviu pentru DW. Totodată, păsările și liliecii se împuținează, fapt care duce la înmulțirea dăunătorilor. În mai multe metropole de pe glob au fost inițiate, în ultimii ani, proiecte ecologice. În New York City, de exemplu, între 2007 și 2015, au fost plantați un milion de pomi. Primarul Londrei, Sadiq Khan, intenționează să umple cu vegetație peste jumătate din capitală până în 2050, pentru a o transforma în primul „oraș-parc național“. Iar până la sfârșitul anului 2020, Parisul ar vrea să împădurească patru zone din oraș. Cu excepția regiunii nordice, rareori arborii marchează imaginea orașelor de pe glob.

 Pledoarie pentru specii străine

Temperaturile în continuă creștere și ploile abundente, ca urmare a schimbărilor climatice, necesită mai multă robustețe a arborilor din orașe. Conform ecologiștilor, ar trebui alese specii care se adaptează mai bine caniculei și mediului artificial din orașe. Însă, adesea, acești copaci sunt specifici altor regiuni – cum ar fi o specie de arțar originară din China, Coreea și Japonia.    

Mulți se opun ideii de plantare a unor specii străine, însă ecologiștii consideră o șansă alegerea unor arbori din alte părți ale lumii. Există o diferență uriașă între copacii „non-nativi“ și cei „invazivi“, dăunători florei și faunei locale.

Pentru a observa cum se comportă animalele cu speciile de arbori străini, echipa dendrologului Saha efectuează un studiu în Germania, în prezent. Cris Brack, directorul Parcului Național Dendrologic din Canberra, spune că, în orașul său, aproape toți arborii sunt „străini“. Și, totuși, păsările le consumă fructele, iar mamiferele de copac îi populează.

Oameni pentru copaci

O soluție pentru conservarea copacilor, care au câștigat popularitate în ultimii ani, ar fi implicarea cetățenilor în îngrijirea zonelor împădurite din orașe. Locuitorilor din New York City li se oferă cursuri pentru a putea deveni oficial îngrijitori. La Berlin, unde cetățenii au fost excluși până acum de la îngrijirea florei, administrația orașului le-a cerut să ude copacii vara. Între timp, berlinezii pot obține chiar aprobări pentru îngrijirea arborilor.

Implicarea locuitorilor orașului în conservarea arborilor are avantaje și dezavantaje, susține Sonja Dümpelmann. Cât de eficientă este participarea acestora ține de cultura orașului. Desigur, plantarea și îngrijirea arborilor nu va rezolva problema schimbărilor climatice, dar este o metodă eficientă și relativ ușoară de a adapta orașele la aceste schimbări.

Pe lângă beneficiile amintite, mai mulți arbori implică mai multă înțelegere pentru de natură. "Lucrul acesta ar însemna să vedem copacii ca pe niște ființe vii, în creștere, la fel de sensibili la factorii de stres ai vieții de oraș, cum sunt şi oamenii", speră Brack. Altfel spus, natura ca parte a vieții orașului - nu „aici orașul“ și „dincolo natura“.