Reprezentanți din Potsdam, Düsseldorf, Berlin și alte orașe au declarat în cadrul unei conferințe de presă comune că e datoria lor umanitară să preia inițiativa, în contextul în care lipsesc soluțiile la nivel politic de a salva și distribui refugiații în mod efectiv. 

"Am fi pregătiți să preluăm mai mulți oameni, dacă suntem lăsați să o facem", a declarat Mike Schubert, primarul orașului Potsdam și membru al inițiativei "Städte Sicherer Häfen" (Orașele porturilor sigure), în fața jurnaliștilor. "Pe moment asistăm la o politică a așteptării, care e opusul acțiunilor concrete." 

Un echilibru dificil  

De când a decis cancelara Angela Merkel în 2015 să țină frontierele Germaniei deschise pentru aproape un milion de solicitanți de azil care fugeau de războaie și probleme umanitare, guvernul ei "încearcă să găsească un echilibru între promovarea integrării și controlul imigrației", potrivit experților de la Consiliul fundațiilor germane privind integrarea și migrația (SVR, Sachverständigenrat deutscher Stiftungen für Integration und Migration).

Germania a adoptat o legislație care oferă prioritate integrării solicitanților de azil din Siria și alte zone de conflict. În contextul în care migrația rămâne una dintre problemele politice principale în rândurile germanilor, un subiect care le dă apă la moară extremiștilor de dreapta, guvernul lui Merkel a ales să accelereze și expulzările. În plus, s-a discutat și despre extinderea prezenței poliției la frontierele Germaniei pentru a împiedica migrația ilegală.     

Confuzie la nivel politic și juridic  

La nivel european, situația e cu totul diferită, din moment ce "elaborarea unor noi legi privind refugiații și azilul s-a oprit", notează SVR.

Așa-numitul Acord Dublin, valabil în Uniunea Europeană, potrivit căruia o cerere de azil trebuie examinată în primul stat al UE în care a ajuns solicitantul de azil, e o povară pentru țări ca Grecia, Italia, Spania sau Malta, unde ajung majoritatea refugiaților după ce traversează Marea Mediterană. 

Potrivit relatărilor din presă, zeci de mii de migranți trăiesc în mizerie în Grecia, în lagărele pentru refugiați supraaglomerate. Între timp, Italia vrea să pedepsească ONG-urile care aduc în țară migranți salvați în Marea Mediterană.

Statele europene și-au redus drastic misiunile de salvare în Marea Mediterană, astfel încât o mare parte din această muncă le rămâne organizațiilor non-guvernamentale, notează Agenția ONU pentru Refugiați. 

În mijlocul acestei situații confuze la nivel juridic și politic, o coaliție din mai multe state, printre care Germania, Malta, Italia și Franța, a convenit în septembrie 2019 asupra unui cadru general privind distribuirea refugiaților salvați în Marea Mediterană. Ministrul german de interne, Horst Seehofer, a promis că Germania va primi un sfert dintre persoanele salvate de naufragiu.

Anul trecut, aproape 95.000 de persoane au ajuns în Europa traversând Marea Mediterană, potrivit datelor furnizate de ONU - în ciuda unor acorduri controversate cu Turcia și Libia, prin care se urmărea ca refugiații să rămână în aceste țări. 1.221 de oameni au murit înecați în Marea Mediterană.

"Care e alternativa? Să-i lăsăm pe oameni să se înece?"

În acest context, 13 orașe germane au înființat în iunie 2019 inițiativa "Städte Sicherer Häfen". Între timp, 120 de orașe sunt membre ale asociației. "Comunitățile locale trebuie să aibă mai multe de spus în această problemă", a declarat Miriam Koch, care conduce departamentul pentru migrație și integrare al orașului Düsseldorf. Ea a subliniat luni, 13 ianuarie, în dialog cu jurnaliștii, că Düsseldorful are capacitatea să primească încă 5.000 de persoane.  

Potrivit unor sondaje recente, în jur de 90 la sută dintre germani consideră că legislația privind azilul trebuie schimbată pentru a reduce presiunea asupra statelor mediteraneene.   

Un reprezentant al Ministerului federal de Interne le-a spus reporterilor că Horst Seehofer e dispus să discute despre planul inițiativei "Städte Sicherer Häfen", chiar dacă nu a fost stabilită încă o dată pentru această întrunire. 

Membrii asociației sunt nemulțumiți de atitudinea ministrului, declarând că au apelat la Ministerul federal de Interne încă înainte de înființarea inițiativei "Städte Sicherer Häfen", fără a primi un răspuns.

"Care e alternativa la acțiunile de salvare? Să-i lăsăm pe oameni să se înece?", a declarat primarul orașului Potsdam, Mike Schubert. "Numărul celor care sunt deja pregătiți să se aventureze în această catastrofă crește zi de zi."