Mai întâi se fac străzi de acces și se dezvoltă o infrastructură pentru distribuția energiei electrice. La Mihail Kogălniceanu, pe o suprafață de 2800 de hectare, lângă deja existenta bază NATO, o să apară în curând un adevărat oraș, în care vor trăi zece mii de militari din mai multe state aliate, împreună cu familiile lor. Așa cel puțin reiese din amploarea proiectului, evaluat de presa din România, care a relatat de la fața locului, de pe șantier.

Ecourile nu au întârziat în presa internațională, iar Neue Zürcher Zeitung este doar cea mai recentă publicație occidentală care a scris despre subiect, chiar în ediția de astăzi, luni, 25 martie 2024.

Amenințarea rusă, mult timp ignorată

De mulți ani au tot cerut românii suplimentarea trupelor NATO, de preferință americane, în apropierea țărmului lor al Mării Negre. Și, amintește ziarul elvețian, ”multă vreme la București a existat impresia că alianța se concentrează prea mult asupra Poloniei și a țărilor baltice pentru a descuraja Rusia și neglijează flancul din sud-est”. A fost nevoie de atacul rusesc asupra Ucrainei pentru ca primele grupuri de luptă multinaționale să ajungă la baza Cincu, în Transilvania.

România a devenit, tot de atunci, și o țară de tranzit importantă pentru ajutorul militar occidental către Ucraina. Un centru NATO de instruire pentru piloți de F-16, unde vor fi antrenați și ucraineni, este, din noiembrie anul trecut, în funcțiune la Fetești. Iar ceea ce se construiește acum la Kogălniceanu este gândit să facă față celor mai urâte scenarii posibile.

Vestea începerii lucrărilor la Mihail Kogălniceanu vine la o săptămână după ce președintele României Klaus Iohannis și-a anunțat oficial intenția de a candida pentru funcția de secretar general al NATO, într-o competiție neoficială cu fostul premier olandez Mark Rutte. În statele est-central europene, conștientizarea pericolului reprezentat de Moscova a fost mereu prezentă. Și nevoia de a primi o mai multă responsabilitate în Alianță este tot mai vocal exprimată de țările din est. Asta ar putea să fie o carte bună pentru candidatul român.

O prezență terestră care compensează restricțiile navale

Extinderea amplasamentului militar din Dobrogea, care va avea, când va fi gata, în 2040, dublul suprafeței celei mai mari prezențe americane în Europa (cea de la Rammstein, din landul german Renania - Palatinat), a fost gândită și aprobată de autoritățile române încă dinainte de 24 februarie 2022. Mai exact, după 2014, când Kremlinul a anexat Crimeea (aflată la doar 230 de kilometri distanță de țărmul românesc al Mării Negre) pentru a controla mai bine Marea Neagră. De fapt, alarma a sunat la București încă din 2009, de la agresiunea rusească asupra Georgiei, punctează ziarul care apare la Zürich. Costurile de 2,5 miliarde de euro urmează să fie suportate de guvernul de la București.

Ce va însemna noua bază NATO pentru planificarea strategică a alianței nu se știe, deocamdată, însă România va avea de câștigat, precizează ziarul elvețian, care observă și importanța strategică astfel recunoscută a Mării Negre. Cu atât mai importantă e prezența terestră cu cât, prin Convenția de la Montreux, nu doar navele de război din statele riverane au voie să rămână permanent în Marea Neagră ci și, în caz de război, celor străine nici nu le este permis accesul prin Bosfor.

În prezent, trupe americane sprijină, împreună cu alți aliați, Forțele Aeriene Române în zboruri de patrulare peste Marea Neagră. Vor fi staționate aici, în viitor, trupele terestre și speciale, cu scopul de a crea o forță capabilă să răspundă la toate tipurile de amenințări militare. Iar revista online The War Zone menționează posibilitatea ca aeronavele de transport americane care staționează în prezent în Ungaria să fie relocate în România, mai ales că regimul lui Viktor Orban de la Budapesta lasă mereu loc de surprize neplăcute în relația cu Ucraina,

Moscova a răspuns la știrea începerii construcțiilor de lângă Constanța cu amenințări: proiectul ar constitui un pericol pentru România, pentru că o asemenea bază ar putea fi prima vizată de eventuale atacuri de răzbunare, mai notează Neue Zürcher Zeitung, în articolul său de astăzi..

Bugetul apărării, în competiția pentru șefia NATO

România promisese că va bugeta 2,5% din PIB pentru nevoile apărării dar a atins pragul de două procente convenit de aliați doar în anul 2020, relevă un raport al NATO citat de TVR Info. Conform datelor oficiale, pentru 2024, armata României ar urma să beneficieze - în special pentru achiziția de arsenal - de un buget de peste 20 de miliarde de euro. Ar însemna cu 45% mai mult decât în 2023, an în care, însă, au fost cheltuiți pentru armată doar 1,6% din produsul intern brut, mult sub pragul autoasumat.

Un articol publicat recent de revista Politico aprecia că guvernul de la Haga a cheltuit anul trecut pentru apărare 1,7% din PIB și a fost de acord să cheltuiască 2,03% în 2024 și 2,01% în 2025. În cifre reale, asta înseamnă, desigur, mult mai mult decât un eventual 2,5% al României.

În schimb, banii pe care România îi investește în noua bază militară ar putea completa minusurile anterioare, sugerează NZZ. Este și un bun argument pentru candidatura la șefia NATO a lui Klaus Iohannis.