Guvernul Republicii Moldova consideră totuşi că o pace justă și durabilă în Ucraina ar crea premisele necesare pentru evacuarea trupelor ruse care staționează ilegal în regiunea transnistreană.

Abordarea Chișinăului s-a schimbat subtil, odată cu învestirea noului Guvern în octombrie 2025 și, implicit, prin înlocuirea vicepremierului pentru reintegrare. În această funcție a venit, de la Kiev, diplomatul moldovean Valeriu Chiveri. Fostul vicepremier pentru reintegrare, Oleg Serebrian, pleda în 2023, într-un interviu pentru DW, pentru sincronizarea proceselor, astfel încât efectele aderării la UE să se poată extinde asupra Moldovei deja reîntregite.

Moldova s-a adaptat la noile linii de atac ale Rusiei

Analizele Chișinăului  arată însă că Rusia a schimbat tactica în raport cu Moldova după ce nu a reușit să preia controlul politic asupra țării la scrutinele din 2024 și 2025. Ținta Rusiei este acum neadmiterea aderării Moldovei la UE, iar enclava separatistă cu prezență militară rusă este exact frâna rusească ce poate opri parcursul european al Chișinăului. UE nu-și va deschide poarta pentru un stat ocupat parțial de Rusia.

„Trebuie să le explicăm necesitatea decuplării problemei transnistrene de integrarea europeană în primul rând partenerilor noștri externi, celor de la Comisia Europeană – că integrarea europeană și reintegrarea țării au viteze diferite, că integrarea europeană se poate realiza în doi pași  – mai întâi malul drept (Chișinăul), apoi malul stâng al Nistrului (Transnistria). Integrarea europeană va fi elementul de motivare și atracție pentru cetățenii noștri din stânga Nistrului”, a explicat, săptămâna aceasta, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu.

„Da, facem această delimitare strategică. Reintegrarea țării nu trebuie să devină condiție pentru aderarea la UE. Sunt două procese paralele. Ambele sunt complexe. Ne vom concentra eforturile pe ambele, dar separat”, a explicat ministrul de Externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi.

Transnistria să nu fie tranzacționată la negocierile ruso-ucrainene

Dar de ce Chișinăul nu mai vrea ca problema transnistreană să fie discutată la negocierile de pace în Ucraina? Pentru că e riscant. Ar putea fi tranzacționată. Transnistria e parte a Republicii Moldova, nu monedă de schimb la negocierile dintre Rusia și Ucraina. Dar o pace justă în Ucraina cu siguranță va genera circumstanțe ce vor determina Rusia să-și retragă militarii din Transnistria. Pentru aceasta, Moldova trebuie să rămână în cărți atunci când UE și SUA vor negocia post-război cu Rusia relaxarea sancțiunilor economice. Fără militari ruși în Transnistria, regimul separatist de la Tiraspol dispare, iar problema transnistreană s-ar rezolva doar cu efort economic.

Chișinăul nu spune asta atât de tranșant, dar pândește „circumstanțele favorabile” despre care știe că „vor apărea neapărat după instalarea unei păci juste în Ucraina”: „Problema negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina este extrem de complicată. Să complici lucrurile și mai mult conexând și alte subiecte în cadrul acestui proces ar complica lucrurile și mai mult. Noi avem o abordare rațională și realistă. Este în interesul nostru să se ajungă la o pace justă și durabilă în Ucraina, iar în aceste circumstanțe vom putea discuta subiectul transnistrean. Nu vom încerca să agățăm și vagonul nostru de acest tren al negocierilor de pace, care și așa se mișcă anevoios și imprevizibil”, a menționat Mihai Popșoi.

„Urmărim atent circumstanțele internaționale favorabile pentru retragerea militarilor ruși și munițiilor din regiunea transnistreană. Va depinde foarte mult de abilitatea noastră și de deschiderea partenerilor noștri de a crea aceste circumstanțe favorabile, așa încât Republica Moldova să se poată debarasa de povara prezenței ilegale a armatei ruse pe teritoriul nostru național. Aceste ferestre de oportunitate pentru evacuarea armatei ruse din Transnistria cu siguranță vor apărea prin instaurarea păcii în Ucraina”, susține șeful diplomației de la Chișinău.

Ucraina susține noua abordare a Chișinăului

Din declarațiile publice ale oficialilor de la Chișinău, Kiev și Bruxelles se subînțelege că despre generarea „circumstanțelor favorabile” pentru evacuarea armatei ruse din Transnistria și soluționarea problemei transnistrene se discută. Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Paun Rohovei, a menționat săptămâna trecută că „Rusia trebuie impusă să vrea să-și evacueze trupele și armamentul din regiunea transnistreană. Va veni momentul când acest lucru se va întâmpla cu siguranță. Pacea din Ucraina va contribui foarte mult ca asta să se întâmple”.

După instaurarea păci în Ucraina, va trebui schimbat formatul 5+2 de negocieri în problema transnistreană (OSCE, Chișinău, Tiraspol, Rusia, Ucraina + UE și SUA cu statut de observatori) – un format care nu a generat nicio soluție timp de peste trei decenii și care este înghețat. „Ce drept are un stat agresor ca Rusia (care a declanșat și războiul din 1992 de la Nistru) să pozeze în rol de pacificator la negocierile în problema transnistreană? Un stat agresor nu poate fi mediator. Trebuie să ne gândim foarte serios la modificarea acestui format de negocieri. UE trebuie să aibă un rol mai mare în acest proces, nu doar ca observator”, susține ambasadorul ucrainean Paun Rohovei.

România, atrasă în formatul de negocieri

Mai mult decât atât a spus ministrul moldovean de Externe: „Ne dorim o prezență mai robustă a UE, a altor parteneri apropiați, cum ar fi România, SUA și Ucraina. E un subiect la care se va lucra. Acum abordarea de 1 la 1 (Chișinău-Tiraspol) este cea care funcționează. E clar că formatul 5+2 cu participarea Rusiei nu mai este actual și nu va mai putea fi resuscitat vreodată”, a conchis ministrul Mihai Popșoi.