1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW
MigraţieEuropa

Pactul privind Migraţia: ce prevede noua politică a UE?

11 aprilie 2024

Parlamentul European a adoptat legi care ar urma să înăsprească procedurile de acordare a azilului și să consolideze granițele blocului comunitar. Cum vor funcționa acestea?

Noua lege comunitară privind migrația
În ianuarie 2024, Organizația SOS Humanity a salvat 126 de refugiați aflați într-o barcă în Marea Mediterană. Migrația prin periculoasa rută pe Mediterana ar urma să fie redusăImagine: Laurin Schmid/picture alliance

După opt ani de negocieri dificile cu cele 27 de țări membre, Parlamentul European a adoptat o reformă amplă a procedurii de azil în spațiul comunitar. Așa-numitul Pact privind Migraţia şi Azilul, format din opt legi, prevede în principal reducerea numărului de solicitanți de azil, grăbirea procesării cererilor de azil și relocarea procedurilor la granițele externe ale Uniunii. Potrivit Eurostat, în 2023 au fost înregistrate 1,14 milioane de cereri de azil, cifră care crește constant de patru ani încoace. În plus, din 2022 au fost primiți în UE aproximativ patru milioane de refugiați de război din Ucraina.

Cum va funcționa procedura de azil la granițele externe ale UE?

Solicitanții de azil și refugiații ar urma să fie identificați clar în termen de șapte zile de la sosirea lor pe cale terestră, maritimă sau aeriană și înregistrați în baza de date biometrică extinsă "Eurodac".

Prima prevedere nouă: tabere de detenție la granițele externe ale UE - în imagine un prim prototip pe insula elenă SamosImagine: Nicolas Economou/NurPhoto/picture alliance

Migranții din țări cu cotă de recunoaștere de sub 20% ar urma să fie ținuți la granițele externe ale UE pentru o perioadă de până la 12 săptămâni. În aceste tabere de detenție, care ar urma să fie construite în Grecia, Italia, Malta, Spania, Croația și Cipru, ar urma să se decidă cine va fi retrimis înapoi în țara de origine fără alte verificări. Această procedură va afecta un număr mic de migranți. Capacitatea de găzduire a acestor centre ar urma să fie de 30.000 de locuri.

Migranții din state cu cote de recunoaștere mai mari ar urma să intre în procedura normală de azil. Aceasta poate dura conform legilor în vigoare până la trei ani, dar ar urma să fie scurtată conform noului pact al migrației. Solicitanții de azil respinși ar urma să fie expulzați direct de către centrele de la frontierele externe ale UE.

Sat model în Bavaria

03:18

This browser does not support the video element.

Cum vor fi ajutate țările de la granițele externe ale UE care îi înregistrează pe migranți?

Țările în care ajung solicitanții de azil la intrarea în spațiul comunitar ar urma să-i trimită pe o parte din aceștia, care au șanse bune de primire a azilului, în alte țări din Uniune. Între statele membre ar urma să existe o "solidaritate obligatorie". Țări ca Ungaria, care nu vor să primească niciun solicitant de azil, ar urma să plătească despăgubiri sau să trimită personal sau dotări în țările de la granițele externe care îi preiau la început pe migranți. Suma stabilită ar urma să fie de 20.000 de euro pentru fiecare migrant nepreluat. Acest sistem de despăgubiri nu este inclus obligatoriu în noua lege, ci ar urma să fie negociat de la caz la caz de statele membre. Dacă o țară se simte suprasolicitată, ea poate relaxa anumite reguli și cere mai multă solidaritate. Când are loc o astfel de "situație de criză" ar urma să decidă împreună cele 27 de state membre.

Protest al activiștilor pentru drepturile omului și refugiați în timpul votului din Parlamentul European. Ședința forului a fost întreruptă temporar.Imagine: OLIVIER HOSLET/EPA

Cum vor fi sprijinite țările în care sosesc cei mai mulți solicitanți de azil?

Mulți solicitanți de azil ajunși în Grecia și Italia pleacă în prezent cât de repede pot spre Germania, Austria, Franța, Olanda sau Belgia. Inclusiv cei ale căror cereri de azil au fost deja respinse. Statul în care au fost înregistrați acești migranți la intrarea lor în UE ar fi de fapt obligat juridic să îi primească înapoi pe aceștia, lucru care nu se întâmplă în practică. Pactul migrației ar urma acum să reducă tentațiile mutării în interiorul Uniunii, prin adoptarea unor condiții și cadre de primire similare în toate statele membre.

Se simplifică procedura de expulzare a solicitanților de azil respinși?

Pactul prevede expulzarea mai rapidă a celor respinși în țările de origine sau de tranzit considerate sigure. UE încearcă în acest sens să încheie mai multe acorduri cu țări terțe, pentru ca acestea să-i reprimească pe solicitanții de azil respinși. Un exemplu ar fi recentul acord cu Tunisia. În schimbul unor ajutoare economice, Tunisia s-a declarat dispusă să îi reprimească pe tunisienii respinși în UE. Pe migranții africani respinși de la sud de Sahara, care au trecut prin Tunisia în drum spre UE, Tunisia nu vrea însă să-i mai accepte. Un acord cu Turcia din 2016 a făcut ca numărul refugiaților sirieni ajunși în Grecia să scadă timp de patru ani. Acordul nu mai funcționează, pentru că Turcia nu mai primește între timp niciun sirian respins de Grecia.

Cum vor fi împiedicate cererile multiple de azil?

Polițiștii de frontieră din UE ar urma să îi înregistreze fără greșeală pe toți solicitanții de azil și refugiații sosiți și să salveze datele lor biometrice într-o bază extinsă care să fie disponibilă tuturor autorităților din Europa. Astfel se va vedea dacă un migrant respins în Grecia a depus o nouă cerere de azil în Austria sau dacă acesta călătorește prin mai multe țări europene. Aceste persoane vor putea fi mai ușor trimise înapoi în țara de intrare în UE și de acolo expulzate de unde au venit.

Comisarul UE pentru Afaceri Interne, Ylva Johannson, cere statelor membre să adopte rapid noua legislație privind migrațiaImagine: DW

De ce rămâne pactul migrației controversat?

Susținătorii pactului argumentează că regulile care facilitează expulzările vor avea ca efect de durată reducerea numărului de migranți. Vor veni mai puțini dacă vor ști că șansele lor de intrare și rămânere sunt mici. Criticii pactului se plâng că astfel vor avea de pierdut cei care au nevoie cu adevărat de protecție și de azil, care vor risca să fie expulzați în loc să fie ajutați. Iar moartea pe Marea Mediterană a celor aflați în bărcile suprapline cu refugiați va continua.

Adăposturi pline în Belgia

03:40

This browser does not support the video element.

Ce urmează?

Consiliul European va decide la sfârșitul lui aprilie forma finală a legii. După ce Pactul privind Migraţia şi Azilul va primi statut de lege, totul va depinde de modul în care va fi aplicat de statele membre. Va ridica Italia tabere de detenție închise funcționale? Vor da dovadă de solidaritate țările din nord și cele din est, preluând migranți sau măcar finanțând preluarea lor de către alții? Preluarea și aplicarea noilor prevederi va dura până la doi ani. Se va vedea deci abia peste mai mulți ani dacă numărul solicitanților de azil scade cu adevărat.

Adaptare după un articol publicat pe DW-Deutsch.

Bernd Riegert Bernd Riegert este corespondent DW la Bruxelles și a fost corespondent în SUA.
Treceți peste secțiunea următoare Explorează oferta noastră

Explorează oferta noastră