Ce înseamnă ”Nakba”?

Cuvântul arab ”Nakba” înseamnă catastrofă. În contextul conflictului israeliano-palestinian, termenul Nakba sau al-Nakba se referă la palestinienii care și-au pierdut patria în timpul și după războiul arabo-israelian din 1948.

Potrivit unor estimări, aproximativ 700.000 de persoane din ceea ce este acum Israelul au fugit sau au fost forțate să își părăsească locuințele. Mulți refugiați palestinieni din străinătate au rămas apatrizi până în prezent.

Ce este ”Ziua Nakba”?

Ziua de 15 mai 1948 marchează izbucnirea războiului arabo-israelian și ziua în care palestinienii ies în stradă pentru a demonstra împotriva strămutării lor. Cu acest prilej, mulți dintre ei poartă steaguri palestiniene și țin în mâini cheile fostelor lor case sau pancarte cu simbolurile cheilor - un simbol al speranței de a se întoarce în patria lor și a ceea ce mulți palestinieni consideră a fi dreptul lor de a se întoarce. În trecut, unele proteste s-au transformat în ciocniri violente.

Israelul a acuzat Hamas și alte organizații, care sunt incluse de UE și de alte țări pe lista organizațiilor teroriste, că se folosesc de această zi pentru a-și promova cauzele.

Termenul de ”Ziua Nakba” datează din 1998 și a fost o idee a liderului palestinian de atunci, Yasser Arafat. El a stabilit această dată ca zi oficială pentru comemorarea pierderii patriei palestiniene.

De ce au fost nevoiți palestinienii să plece?

Până la sfârșitul Primului Război Mondial, Palestina s-a aflat sub dominație turcă, ca parte a Imperiului Otoman, apoi a intrat sub control britanic - așa-numitul Mandat pentru Palestina. În acea perioadă - marcată de antisemitism în creștere în Europa - un număr tot mai mare de evrei din întreaga lume s-au mutat acolo, în ceea ce ei consideră a fi patria lor ancestrală: Eretz Israel, Pământul Făgăduinței, unde evreii au trăit dintotdeauna, deși în număr mult mai mic.

După groaznica perioadă a Holocaustului din Germania nazistă, Adunarea Generală a ONU a adoptat un plan de împărțire a Palestinei. Acesta a fost respins de Liga Arabă, dar acceptat de Agenția Evreiască pentru Palestina, iar la 14 mai 1948 a fost proclamat statul Israel.

În replică, o coaliție formată din cinci state arabe a declarat război, dar a fost învinsă de Israel în 1949. Înainte de război, între 200.000 și 300.000 de palestinieni plecaseră sau fuseseră forțați să plece iar în timpul luptelor alți 300.000-400.000 de palestinieni au fost strămutați. Cifra totală este estimată la aproximativ 700.000 de persoane.

De asemenea, în timpul războiului, peste 400 de sate arabe au fost distruse. Deși au fost comise încălcări ale drepturilor omului de ambele părți, masacrul de la Deir Yassin - un sat situat pe drumul dintre Tel Aviv și Ierusalim – a rămas adânc întipărit în memoria palestinienilor. Atacul a curmat viața a cel puțin 100 de persoane, între care femei și copii.

Evenimentul a declanșat o teamă generalizată în rândul palestinienilor și i-a determinat pe mulți dintre ei să își părăsească locuințele. Până la sfârșitul războiului, Israelul deținea aproximativ 40% din suprafața destinată inițial palestinienilor prin planul de împărțire al ONU din 1947.

Unde au plecat palestinienii?

Majoritatea palestinienilor au ajuns ca refugiați apatrizi în Fâșia Gaza, în Cisiordania și în țările arabe vecine. Cei mai puțini dintre ei au ales să plece mai departe în străinătate.

Până în prezent, doar o mică parte din noua generație de palestinieni a solicitat sau a primit alte cetățenii. Astfel, cei mai mulți dintre cei aproximativ 6,2 milioane de palestinieni din Orientul Mijlociu au rămas apatrizi până la a treia sau a patra generație.

Unde locuiesc aceștia în prezent?

Potrivit agenției Agenției Națiunilor Unite pentru refugiați palestinieni (UNRWA), majoritatea palestinienilor din regiune trăiesc încă în tabere de refugiați care, în timp, au devenit orașe de refugiați. Aceștia trăiesc în principal în Fâșia Gaza, în Cisiordania ocupată, în Liban, Siria, Iordania și în Ierusalimul de Est.

Potrivit estimărilor, diaspora palestiniană internațională a crescut la aproximativ 6-7 milioane de persoane. Dacă aceste cifre sunt corecte, numărul total al palestinienilor s-ar apropia de 13 milioane. Însă nu există un organism global care să țină evidența palestinienilor din diaspora și nici nu sunt dispozibile date exacte.

Ce este dreptul palestinian la întoarcere?

În conformitate cu Rezoluția 194 a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite din 1948, cu Rezoluția 3236 a ONU din 1974 și cu Convenția din 1951 privind statutul refugiaților, palestinienii care sunt considerați refugiați palestinieni au "dreptul la întoarcere".

Cu toate acestea, Israelul a respins "dreptul la întoarcere" pentru palestinieni, afirmând că acest lucru ar însemna sfârșitul identității Israelului ca stat evreu. Israelul a negat responsabilitatea pentru exodul palestinienilor, subliniind că, între 1948 și 1972, aproximativ 800.000 de evrei au fost expulzați sau au fost nevoiți să fugă din țări arabe precum Maroc, Irak, Egipt, Tunisia și Yemen.

Există sugestii de soluții?

De-a lungul ultimilor 76 de ani au existat diferite abordări pentru rezolvarea problemei palestiniene. Cea mai importantă rămâne soluția celor două state, în care Israelul și o viitoare Palestina să împartă Ierusalimul în două capitale. Există însă îndoieli de ambele părți cu privire la cât de fezabilă ar fi această soluție.

Criticii au atras atenția asupra numărului tot mai mare de așezări evreiești din Cisiordania ocupată, care ar putea exclude un teritoriu palestinian unit. Alte sugestii includ recunoașterea statutului de refugiat de către Israel și acordarea de compensații, dar fără întoarcere, o relocare limitată sau un sistem cu două pașapoarte într-un singur stat.

Totuși, în condițiile războiului dintre Israel și Hamas în Gaza, care a fost provocat de atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023, o soluție tangibilă pare mai îndepărtată decât în ultimele decenii.

Acest articol a fost publicat pentru prima dată la 15 mai 2023. El a fost actualizat pentru a reflecta războiul din Gaza.

Adaptare după un articol publicat pe DW-Deutsch.