Primul caz de COVID-19 în regiunea transnistreană a fost înregistrat, acum un an, la scurt timp după apariția primelor cazuri în Chișinău. Imediat, regimul autoproclamat de la Tiraspol, a instituit carantina, interzicând libera circulația a cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Pe de altă parte, din cauza luptelor politice din ultimul an, agenda transnistreană a fost practic abandonată.

Singuri în fața pandemiei

Ca în toată lumea, pandemia a luat prin surprindere autoritățile de la Tiraspol. Chiar de la început, a fost instaurată o carantină generală, iar regimul transnistrean se arăta deschis să colaboreze cu Chișinăul. Cu toate acestea, la scurt timp, Tiraspolul a decis să închidă așa zisele puncte de trecere de pe malul drept al Nistrului, iar sute de moldoveni de pe ambele maluri au rămas blocați. Dorind să își demonstreze capacitatea, liderii transnistreni au început să își creeze propriile mecanisme de combatere a pandemiei, ignorând recomandările Chișinăului.

După carantina din primăvara anului trecut, regimul de la Tiraspolul a declarat că cea mai afectată ramură a economiei a fost industria ușoară, care, din cauza blocării exporturilor, a scăzut cu 50%. De asemenea, diminuări semnificative au fost înregistrate și în ramura construcției de mașini, metalurgie, dar și în sectorul alimentar. Cu toate acestea, Transnistria continua să demonstreze că poate rezista singură, apelând pentru ajutor doar la Moscova. La scurt timp, autoritățile autoproclamate au deschis mai multe secții pentru bolnavii de COVID-19 în raioane, spitalul raional din Slobozia fiind transformat în spital de boli infecțioase.

În toamna anului 2020, autoritățile transnistrene au relaxat mai multe restricții, declarând că economia din regiune își revine. Relația cu Chișinăul, însă, nu s-a schimbat, restricțiile de circulație rămânând în vigoare. Actualmente, cetățenii moldoveni care vor să meargă în Transnistria trebuie să expedieze o solicitare electronica pentru a intra în regiune.

Anatolii Dirun, directorului Școlii de studii politice de la Tiraspol, este de părere că pandemia a lovit dur Transnistria, afectând atât viața oamenilor de rând, dar și întreprinderile mici și mijlocii, însă, în general, regiunea s-a descurcat fără mari pierderi economice.

„A fost un an foarte greu. A fost un an care a întors totul pe dos și noi practic nu am ieșit din această situație. Pe de o parte, statul a organizat foarte clar managementul și monitorizarea situației. Totul a fost organizat din mers, deoarece cu așa gen de probleme sistemul medical nu s-a confruntat în nici un stat, indiferent dacă este acesta recunoscut sau nu. De asemenea, în acest an, pe lângă pandemie, a fost și seceta, care a dus la creșterea prețurilor la produsele alimentare. Desigur nu toate au fost reușite de la început, în special atunci când a fost luată decizia de a închide cafenelele și restaurantele sau restricțiile de ieșire din casă. Dar și decizia, care este în vigoare până astăzi, privind restricțiile de ieșire din regiune, trezesc nemulțumiri în rândul cetățenilor. Chiar și în situația pandemică oamenii sunt nevoiți să circule pentru a-și rezolva problemele. Dar, din alt punct de vedere, în ultima lună cifrele arată că circa  60% din solicitările de a intra sau ieși din regiune sunt satisfăcute. Nu putem spune că sunt niște practici dure”, a declarat pentru DW cercetătorul.

În așteptarea vaccinului rusesc

În aceste zile, Transnistria se confruntă cu cel de-al treilea val al pandemiei. Potrivit datelor regimului de la Tiraspol, în regiune au fost înregistrate până astăzi peste 38.000 de cazuri și au decedat peste 800 de oameni, iar numărul acestora continuă să crească alarmant. Rețeaua de spitale din Transnistria, în care sunt internați pacienții infectați cu SARS-CoV-2, este plină în proporție de 97%, iar unica speranță este în vaccinare.

La începutul lunii martie a acestui  an, România a donat Republicii Moldova 21.600 de doze de vaccin AstraZeneca, iar 1810 dintre acestea au fost trimise în Transnistria. Campania de vaccinare urma să înceapă pe 12 martie, însă pe 18 martie, liderul nerecunoscut de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a precizat că s-a luat decizia de a suspenda imunizarea, invocând faptul că mai multe state europene „refuză” imunizarea cu acest vaccin. Acesta, însă, s-a răzgândit și a declarat că luni, 29 martie, în Transnistria totuși va demara campania de vaccinare cu serul produs de AstraZeneca. Pe de altă parte, Krasnoselski a mai spus că negocierile privind livrarea vaccinului rusesc Sputnik V continuă, iar Sovietul Suprem de la Tiraspol a cerut ajutorul președintelui Rusiei, Vladimir Putin, vizând facilitarea livrării cât mai urgente în Transnistria a vaccinului.

„Actualmente noi nu avem un regim de lockdown clasic. Cafenelele și restaurantele lucrează până la orele 22:00, iar activitățile în masă sunt interzise. Transnistria așteaptă procesul de vaccinare. Cele mai multe dificultăți sunt legate de birocrație. Chiar astăzi, președintele a postat pe Telegram că vaccinul rusesc nu ajunge în Transnistria din cauza problemelor pe care le are acum Moldova. Noi, practic suntem pregătiți să primim lotul de vaccin rusesc, destinat Transnistriei, atunci când acesta va ajunge la Chișinău”, a menționat Anatolii Dirun.

Politica mai presus de orice

În ultimul an politicienii de la Chișinău au fost preocupați mai mult de luptele pentru putere decât de progresele pe reglementarea conflictului transnistrean. Mai mult decât atât, autoritățile moldovenești s-au arătat incapabile să rezolve o serie de probleme vitale, cum ar fi cele de circulație, apărute pe timp de pandemie.

Alexandru Flenchea, fostul șef al Biroului politici de reintegrare de la Chișinău, crede că relația dintre Chișinău și Tiraspol a fost în ultimul an inexistentă.

„Noi vorbim despre un declin în procesul de reglementare, iar acele întâlniri care au avut loc între negociatori nu au fost nici constructive și nici nu au avut o agendă cu substanță. În momentul în care Chișinăul și Tiraspolul aveau cea mai mare nevoie de interacțiune și coordonare de măsuri de răspuns contra pandemiei, dialogul de fapt a fost inexistent. De asemenea, într-o perioadă lungă au fost negociatori care au avut în spate fie, în cel mai bun caz, coaliții politice foarte fragile, fie Parlamente fără activitate sau, așa cum avem acum, un guvern interimar. Deci, noi nu am avut practic negociatori șefi cu susținere politică, care să facă parte din instituții funcționale. Totodată, amintiți-vă, de câte ori politicienii de la Chișinău, în special cei din Parlament, menționează sau spun ceva despre Transnistria. Tradițional ne amintim doar pe 2 martie, când comemorăm victimele războiului și oricând autoritățile de la Tiraspol mai arestează vreun conațional. Punct. Nu cred că în altă situație mai auzim de o luare de poziție, o atitudine, o sugestie sau revendicare privind această problemă nesoluționată”, a comentat pentru DW Alexandru Flenchea.