A fost primul Papă din America Latină, primul călugăr iezuit în fruntea Bisericii Romano-Catolice. Şi a fost primul Papă care şi-a ales numele de Francisc, în amintirea Sfântului Francisc de Assisi (1182-1226). Un nume care obligă.

Fiindcă acest fiu al unui negustor bogat a renunţat la orice bogăţie lumească, pentru a-l urma pe Iisus. A întemeiat Ordinul Franciscan, care se caracterizează printr-un trai monastic în austeritate absolută. Aşadar, numele de Francisc nu poate fi asociat cu fastul palatelor de la Vatican şi nici cu rolul unui Papă şi şef de stat. Pentru argentinianul Jorge Mario Bergoglio, pe care cardinalii l-au votat Papă în 2013, alegerea numelui a făcut parte dintr-un program. El s-a implicat ca niciun alt Papă înaintea lui în favoarea refugiaţilor şi a oamenilor fără adăpost, pentru salvgardarea creaţiei şi climei. Prin asta a impresionat lumea. La peste 10 ani de la alegere, el s-a mutat acum la cele veşnice. Având 88 de ani, a devenit mai vârstnic decât majoritatea predecesorilor săi.

Când Papa Benedict al XVI-lea s-a retras, surprinzător, din funcţie, în februarie 2013, la Vatican s-au făcut o sumedenie de speculaţii. Şi în privinţa posibilului său succesor. Şi nimeni nu-l dădea ca favorit pe Bergoglio, care avea pe atunci 76 de ani, deşi în Conclavul din 2005, care l-a ales pe Joseph Ratzinger, Benedict al XVI-lea de mai târziu, el fusese unul din candidaţi, în calitate de Arhiepiscop de Buenos Aires.

Un discurs incendiar

Dar înaintea alegerii noului Papă, în 2013, într-un fel de "Preconclav" fără precedent, menit să le ofere cardinalilor posibilitatea unui schimb de idei privind starea Bisericii, Bergoglio, fiul unor emigranţi italieni, a luat cuvântul. Săptămâni mai târziu s-a aflat că a ţinut în spatele uşilor închise un discurs incendiar. A cerut "curajul liberei exprimări" în Biserică, o instituţie care nu mai are voie să se rotească în jurul propriei axe, ci trebuie să se îndrepte spre "margini". Au fost cuvinte neobişnuite din partea unui cardinal, care avea să devină Papă la scurt timp.

Odată ales Arhiepiscop al Romei, spre deosebire de predecesorii săi din ultimele secole, Papa Francisc nu s-a instalat în fastuosul Palat Apostolic, care tronează deasupra Pieţei Sfântului Petru. A preferat să locuiască pe toată durata pontificatului său în două camere ale Casei de Oaspeţi a Vaticanului. Şi a luat masa în aceeaşi sală în care li se serveau simple bucate angajaţilor sau oaspeţilor Bisericii.

Papa merge pe jos

Papa Francisc a îndrăgit oamenii, cu care obişnuia să râdă şi să facă glume. La reuniuni se ducea pe jos, singur, cărând în mână o servietă veche cu acte. Din când în când dădea telefon unor necunoscuţi, despre care ştia că se află într-o situaţie grea, stătea de vorbă cu ei şi le spunea vorbe de încurajare. Şi le spunea să nu uite să se roage şi ei pentru el. Iar dacă pleca în călătorii, folosea maşini de mic litraj, închiriate la faţa locului.

Papa Francisc s-a pronunţat în repetate rânduri împotriva globalizării şi a capitalismului. "Ne-am făcut noi idoli. Venerarea anticului viţel de aur...a căpătat forme noi, nemiloase...în dictatura unei economii fără chip şi fără un obiectiv cu adevărat uman", a scris el în 2013, într-una din primele sale enciclice.

Avertisment adresat europenilor şi lumii

În primii ani de pontificat, Papa Francisc şi-a rostit cele mai puternice discursuri politice şi s-a dovedit un apărător al săracilor şi al sudului global. Aşa a făcut în 2014, în faţa Parlamentului European din Strasbourg, şi în 2015, în faţa Congresului de la Washington şi în faţa Naţiunilor Unite, la New York. Papa Francisc a vorbit despre o "Europă cumva îmbătrânită şi strivită", despre un "consumerism lipsit de inhibiţii". El a cerut Europei să se implice iarăşi în favoarea păcii şi a demnităţii fiecărei fiinţe umane.

Călătorii la săracii lumii

Cele mai importante din cele 40 de călătorii în străinătate pe care Papa Francisc le-a efectuat, l-au condus în Asia, Africa, America Latină, Arabia. Suveranul Pontif a vrut să fie mereu alături de săraci. A făcut opriri în cartiere defavorizate, a stat de vorbă cu oamenii de acolo, le-a ascultat grijile şi nevoile. În Europa destinaţiile sale au fost mai degrabă la marginea bogatului continent, de exemplu în Albania sau România. China şi Rusia, ţări care nu au fost niciodată vizitate de un Papă, au rămas astfel şi în timpul pontificatului celui de-al 266-lea Arhiepiscop al Romei.

Dar Papa a manifestat un simţitor interes pentru Rusia. El l-a primit la Vatican de trei ori pe preşedintele acestei ţări, în 2013, 2015 şi 2019. La Havana s-a întâlnit în 2016 cu Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kiril. De la debutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, observatorii au aşteptat multă vreme un mesaj critic al Papei, adresat direct Rusiei. În cele din urmă, Francisc l-a numit pe Kiril "cleric de stat", dar cu speranţa că-l poate câştiga ca aliat împotriva războiului şi urii. Papa s-a declarat în repetate rânduri dispus să călătorească la Kiev şi Moscova.

Apropiere de evrei şi musulmani

O importantă moştenire a Papei Francisc sunt raporturile sale cu evreii şi musulmanii. În calitate de şef al Bisericii Romano-Catolice, el li s-a prezentat lor drept simplu "frate episcop". Pe vremea când se afla în Argentina, între prietenii cei mai apropiaţi ai cardinalului Bergoglio se număra şi rabinul de Buenos Aires. De asemenea, Francisc a fost primul Papă care a vizitat Peninsula Arabă.

La Abu Dhabi el a semnat un document fundamental cu reprezentanţi de vârf musulmani şi ai altor biserici. În martie 2021 a efectuat o vizită apostolică în Irak, cerându-le şiiţilor să manifeste disponibilitate de dialog cu celelalte religii.

În vara anului 2021 au început să circule zvonuri privind un apropiat sfârşit al pontificatului său. Papa Francisc, pe atunci în vârstă de 84 de ani, a trebuit să se supună unei intervenţii chirurgicale intestinale. Începând din 2022 a început să aibă probleme la genunchi, cu dureri tot mai intense. Tot mai frecvent îşi făcea apariţia în public în scaun cu rotile. La sfârşitul lunii martie 2023, o ambulanţă l-a transportat la clinica Gemelli din Roma, din pricina unei infecţii acute a căilor respiratorii. Şi în 2025, în  săptămânile din urmă, a fost internat după o complicație pneumonală.

Cu cât a înaintat mai mult în vârstă, cu cât au devenit mai perceptibile urmările pandemiei de coronavirus, cu cât a devenit mai scindată lumea dominată de conflicte, cu atât avertismentele Papei Francisc au devenit mai insistente. Papa Francisc singur, oficiind slujba pascală într-o Piaţă a Sfântului Petru pustie în primăvara anului 2020 - acesta rămâne unul din cele mai emoţionante momente din timpul pontificatului său.